E oficial: Clujul, pe lista scurtă a oraşelor candidate la titlul de Capitală Culturală Europeană

Ministerul Culturii a anunțat, astăzi, lista scurtă a orașelor care candidează pentru titlul de Capitală Culturală Europeană în anul 2021. Etapa finală a competiţiei este preconizată să aibă loc în perioada august-septembrie 2016.

Patru oraşe au ajuns pe lista scurtă a concursului: București, Baia Mare, Cluj-Napoca şi Timişoara.

"Felicitări orașelor intrate în finală. Însă în egală măsură merită felicitări și celelalte orașe care au luat parte la această competiție. Munca de pregătire a dosarelor de candidatură a produs deja efecte în toate aceste orașe. Poziționarea culturii în centrul preocupărilor administrațiilor, realizarea strategiilor culturale, creșterea sprijinului financiar alocat acestui sector sunt doar câteva dintre efectele benefice. Dacă măcar o parte mică a fiecărui program cultural va fi implementată, atunci România va avea multe de câștigat în plan cultural, social și economic.

Mulțumim sutelor de clujeni care s-au implicat în pregătirea acestei candidaturi și operatorilor culturali (sectorul independent și instituții de cultură) care au pus umărul la elaborarea programului artistic. Mulțumim, de asemenea, administrației locale și județene pentru că au oferit sectorului cultural libertatea de a decide prioritățile culturale ale municipiului, devenite parte a conținutului dosarului de candidatură.

Mulțumim mediului universitar clujean pentru expertiza pusă la dispoziție și sprijinul necondiționat acordat pe parcursul acestui proces. Nu în ultimul rând, mulțumim sponsorilor, companii locale sau naționale, fără de care pregătirea candidaturii orașului nostru ar fi fost mult mai greu de realizat. În acești cinci ani pe care i-am investit în proiect, am văzut multe colaborări culturale noi și multe idei care au prins contur în comunitatea noastră", au transmis reprezentanţii Asociaţiei Cluj-Napoca 2021 - Capitală Culturală Europeană, condusă de Florin Moroşanu.

În cursă s-au înscris 14 orașe: Alba Iulia, Arad, Bacău, Baia Mare, Brăila, Braşov, Bucureşti, Cluj-Napoca, Craiova, Iaşi, Sfântu Gheorghe, Suceava, Târgu-Mureş şi Timişoara, iar dosarele lor de candidatură pot fi consultate online.

Candidaturile oraşelor au fost evaluate de un juriu format din 12 experţi numiți de Comisia Europeană (CE), Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene (UE) și Comitetul Regiunilor. Între aceştia se numără şi doi experţi naţionali, numiţi de Ministerul Culturii, în consultare cu CE şi în urma validării oficiale a acesteia din urmă. Din juriu au făcut parte Sylvia Amann, Cristina Farinha, Ulrich Fuchs, Steve Green, Valentina Iancu, Jordi Pardo, Anton Rombouts, Aiva Rozenberga, Pauli Sivonen, Raluca Velisar, Agnieska Wlazel, Suzana Žilič Fišer. 

Participarea municipiului Cluj-Napoca la programul UE ar urma să beneficieze de o finanţare de 35 de milioane de euro. Din această sumă, Primăria Cluj-Napoca ar urma să aloce, din 2017 până în 2022, 15 milioane de euro.

Până în 2019 ar urma să fie acordaţi câte 750.000 de euro anual, pentru ca în 2020 finanţarea să crească la 1,5 milioane de euro. În 2021, anul în care, în cazul în care Clujul câştigă titlul, se vor aloca 7,5 milioane de euro pentru sprijinirea proiectului, în timp ce în 2022 vor fi date alte 3,75 de milioane de euro.

Cele 15 milioane de euro devin accesibile doar dacă oraşul va câştiga acest titlu, fiind o garanţie în faţa juriului internaţional privind determinarea autorităţilor de a implementa proiectul. Suma reprezintă rezultatul unei analize comparate a bugetelor alocate de către oraşe candidate la titlu şi acoperă cheltuielile de implementare a programului de candidatură.

În cei şase ani menţionaţi, Guvernul României ar urma să sprijine proiectul Capitalei Europene a Culturii cu 10 milioane de euro, în timp ce Consiliul Judeţean Cluj va aloca 6 milioane de euro: câte 375.000 din 2017 până în 2019, 750.000 în 2020, 3,5 milioane în 2021 şi 625.000 în 2022. Alte 1,5 milioane de euro vor fi atrase de la UE, iar sponsorizările vor însuma 2,5 milioane de euro.

Bugetul total, de 35 de milioane de euro, se împarte în trei categorii, urmând să acopere în primul rând costurile programului cultural, mai apoi cheltuielile pentru marketing şi comunicare, iar la final cele cu angajaţii şi colaboratorii, respectiv cele administrative şi logistice.

Asociaţia Cluj-Napoca 2021 - Capitală Culturală Europeană a anunţat încă din martie principalele teme ale programului de candidatură. Acestea sunt 9  la număr: satul transilvan, creativitatea socială, interculturalitate, Someș de la Vest la Est, Youth Legacy, artele spectacolului, centru european de artă contemporană, Cluj Media City, Treasure Cluj. Prezentarea pe larg AICI.

În 2021, pe lângă România şi Grecia, titlul de Capitală Culturală Europeană va fi deținut și de un oraș din statele candidate sau potențial candidate la UE, desemnarea acestui oraș fiind realizată printr-o competiție paralelă. În 2007, Capitala Culturală Europeană a fost Sibiul.