Mitropolitul Andrei: Va veni vremea când să se mai ajusteze actualele graniţe

De Buna Vestire se împlineşte un an de când Mitropolia Clujului, înjumătăţită teritorial, între timp, este cârmuită de ÎPS Andrei Andreicuţ.

Reechilibrarea teritorială a mitropoliilor ardelene s-a făcut în detrimentul Mitropoliei Clujului, însă nu atât întinderea, cât misiunea de pe cuprinsul unei mitropolii este importantă, susţine întâistătătorul Clujului, Maramureşului şi Sălajului, ÎPS Andrei Andreicuţ. Referitor la înfiinţarea de noi eparhii, ierarhul subliniază că o eparhie mică se confruntă cu greutăţi la înfiinţare şi că problema mai trebuie analizată, dar "rămâne deschisă".

Sunteţi de un an la cârma eparhiei şi a Mitropoliei Clujului. Cum a trecut, care au fost principalele realizări?
A trecut foarte repede, a fost foarte intens şi în acelaşi timp aş putea spune că a fost plin de mângâiere duhovnicească. Cu toate problemele ce au intervenit pe cale şi cu care a trebuit să ne confruntăm, am constatat că sunt clujenii noştri nişte oameni minunaţi, cu care poţi face misiune duhovnicească. În anul acesta, pe lângă viaţa spirituală, duhovnicească normală, s-au succedat o sumedenie de acţiuni care sperăm noi să dea roade în viitor. Pe de o parte, au demarat lucrările la acest campus teologic "Nicolae Ivan", clădirea facultăţii este deja la al doilea etaj. Pe de altă parte, au demarat lucrările la "reînviata" mănăstire Sfânta Elisabeta, care a funcţionat în perioada interbelică, a fost desfiinţată, ca multe alte mănăstiri, teoretic a fost apoi reînfiinţată, practic, în primăvara aceasta. Se fac acolo lucrări de amenajare, încât în viitorul apropiat, în jurul sfintei sărbători a Paştilor, ea îşi va relua activitatea. Deocamdată, în condiţii mai modeste, dar în viitor va fi un complex întreg acolo. Am dori noi ca pe lângă acel complex să se reia şi activitatea din perioada interbelică, când la mănăstirea Sfânta Elisabeta erau pregătite asistente medicale, am dori să se reia lucrul acesta. Un al treilea obiectiv, care va demara tocmai acum, cu prilejul sărbătorii Bunei Vestiri, care devine un hram important al mitropoliei noastre - catedrala îşi are hramul Adormirea Maicii Domnului, dar sărbătoarea Maicii Domnului este şi Buna Vestire - este centrul misionar "Sfântul Apostol Andrei".

Cum s-a ajuns la sărbătorirea Bunei Vestiri ca hram?
La această sărbătoare, acum şase ani şi-a reluat în mod oficial activitatea mitropolia noastră. Ea are vechime mare, este ctitorire ştefaniană, sfântul Ştefan cel Mare a întemeiat mitropolia de la Feleac. Chiar dacă de-a lungul vremurilor ea a dispărut, acum şase ani ea şi-a reluat activitatea şi pronia a îngăduit ca în ziua de Buna Vestire să fie înscăunat mitropolitul nostru Bartolomeu de către patriarhul plecat în eternitate, Teoctist. Tot la această sărbătoare a Bunei Vestiri am fost instalat şi eu. Atunci cred eu că este de datoria noastră ca an de an la această sărbătoare să organizăm celebrări liturgice deosebite. În anul acesta va veni o delegaţie din Grecia, de la Veria, care să sărbătorească împreună cu noi. Şi mitropolitul Panteleimon cu cei care îl cunosc vor aduce de acolo, de la ei, o relicvă de mare preţ, o bucată din Sfânta Cruce a Domnului Hristos, care se păstrează la mănăstirea Panagia Soumela şi este un punct de atracţie pentru foarte mulţi vizitatori din Grecia şi nu numai, merge foarte multă lume pe acolo. Şi atunci, de sărbătoarea Bunei Vestiri, această relicvă va fi aici împreună cu noi. Dânşii vor sosi vineri (astăzi - n. red.) după-masă. În jurul orei 17 va avea loc o procesiune cu această relicvă, care va fi depusă apoi pe un podium în Piaţa Avram Iancu, rămânând la îndemâna credincioşilor.

Ce eşecuri consideraţi că aţi avut în acest prim an de păstorire?
Nu putem numi tocmai eşecuri, s-a făcut multă vorbire şi pe bună dreptate. Se dorea o reechilibrare teritorială între cele două mitropolii din Transilvania, numai că rechilibrarea s-a făcut acum oarecum în detrimentul Mitropoliei de la Cluj, dar nu atât întinderea teritorială, cât intensitatea misiunii contează. Sigur că pe pământ toate lucrurile sunt provizorii, ele în viitor pot căpăta efectiv o reechilibrare. Este un subiect pe care acum nici n-am mai vrea să-l abordăm, la vremea respectivă l-am abordat şi noi, centrul eparhial, şi dumneavoastră şi lumea academică din acest oraş, cel mai important al Transilvaniei. Importanţa aceasta se vede, n-ar trebui să fie trecută în tăcere. Sigur, subliniată importanţa acestei metropole cu cuvenită decenţă şi cu duhovnicească înţelegere, dar trebuie totuşi subliniată.

S-au schimbat relaţiile cu patriarhul Daniel?
Nu s-au schimbat.

Dar cu mitropolitul Laurenţiu?
Nu, nu cred, sigur că la vremea potrivită ne-a mâhnit (hotărârea de trecere atât a Eparhiei Alba Iuliei, cât şi a Oradiei sub jurisdicţia mitropoliei de la Sibiu - n. red.), dar creştineşte este să nu ne supărăm, să mergem înainte. Dumnezeu are în mână cârma tuturor lucrurilor.

Este ceva ce vă reproşaţi?
Nu ştiu, orice lucru poate fi făcut şi mai bine, poate nu ne pricepem întotdeauna la toate subtilităţile care ar putea preveni anumite mâhniri şi anumite situaţii triste.

Vorbeaţi de o misiune intensă. Vă gândiţi în acest sens la constituirea de noi eparhii? S-a mai vorbit de necesitatea unei eparhii la Bistriţa.
Da, eu cred că trebuie foarte bine cumpănit şi gândit. Nu ştiu dacă în România ar merge sistemul din Grecia, cu mitropolii prea micuţe. Este nevoie totuşi şi de un anume suport material, administrativ pentru funcţionarea bună a unei eparhii şi poate că o eparhie mică, zic aşa fără să fi analizat suficient subiectul, o eparhie prea mică se descurcă greu. Rămân discuţii deschise însă pentru viitor, toate acestea pe care le-aţi pomenit.

Dar nu se poate zice concret că v-aţi gândit în mod serios la înfiinţarea de noi eparhii.
Privite lucrurile pe deasupra, intensificarea misiunii este să îi organizăm pe preoţii din parohii, să meargă foarte bine misiunea acolo la bază, să-i determinăm să facă o misiune. Acest aspect al misiunii noastre merită discutat, pentru că s-au împuţinat tinerii şi, din motive obiective, au plecat în străinătate foarte mulţi, dar şi din motive subiective. E mică natalitatea şi trebuie să milităm şi pentru asta. Aşa că toate aceste subiecte rămân deschise pentru viitor. Eu zic că şi în structura actuală dinamizarea e binevenită, e nevoie de mai multe întâlniri cu preocupări şi de natură pastorală, dar nu numai, dar şi socială, de implicarea în social a Bisericii, implicarea în viaţa oamenilor necăjiţi e tare necesară.

Dar un episcop nu poate să-i mobilizeze mai bine pe preoţi?
Dacă are pârghiile necesare.

Şi de ce nu le-ar avea?
Pentru că dacă e mică episcopia e mai greu.

Care ar fi obiectivele pentru următorul an?
Să ducem acum la bun sfârşit cele trei-patru obiective principale. N-am pomenit ceva foarte important, două centre pentru tineret. Unul se va ridica la Câmpeneşti, în comunca Apahida, şi unul la Sângeorz Băi, în judeţul Bistriţa-Năsăud. Şi amândouă centrele vor fi în stare să găzduiască o dată cincizeci de tineri, să se deruleze tabere de o săptămână, de 10 zile şi să poată trece mulţi tineri pe acolo. Ele vor cuprinde şi clădirea în care să fie cazaţi şi sală de mese, bucătărie şi un teren de sport pe lângă ele. În această primăvară vom demara amândouă lucrările, la Câmpeneşti pe 12 mai, când este hramul viitorului centru de tineret, Sfântul Ioan Valahul, un sfânt tânăr, care a fost martirizat de turci, iar la Sângeorz Băi, în judeţul Bistriţa-Năsăud pe 26 aprilie va demara construcţia centrului de tineret.

V-aţi dori să se mai echilibreze teritoriul celor două mitropolii din Ardeal?
Va veni vremea când să se mai ajusteze actualele graniţe.

Cei de la Oradea au mai pus un hram, Sfântul Andrei Şaguna.
Sfântul Andrei Şaguna a fost şi la noi la Cluj.

Dar simbolic este asociat totuşi cu Sibiul.
Sfântul Andrei Şaguna, dacă ar fi putut, ar fi făcut mitropolie aici.

Aici sunt diverse discuţii.
Vechea mitropolie transilvăneană, atunci când a fost martirizată, era la Alba-Iulia. Şi nu s-a mai putut reorganiza la Alba Iulia din motivele pe care le ştim şi atunci Şaguna a organizat-o la Sibiu, pentru că acolo era guvernatorul, acolo i s-a îngăduit.

Oraşe fără episcopii

Bistriţa-Năsăud şi Satu Mare sunt cele două reşedinţe din judeţ unde în prezent nu există episcopii ortodoxe. Primul dintre cele două judeţe se află pe teritoriul Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului, iar cel de-al doilea este situat pe teritoriul Arhiepiscopiei Maramureşului şi Sătmarului. Dacă în cele două cazuri nu au apărut noi eparhii, în schimb a fost înfiinţată după 2006 Episcopia Sălajului, desprinsă, paradoxal, din teritoriul actualei episcopii a Oradiei, care între timp a trecut sub jurisdicţia mitropoliei de la Sibiu.