Volumul Religia în era globalizării oferă cititorului o examinare adusă la zi a situației religiei, cu referințe bogate la filosofii, teologii și istoricii de de referință. Sunt luate în considerare, pentru prima oară în România, datele sodajelor europene în materie de opțiuni valorice ale cetățenilor, precum și controversele și dialogurile teologilor și filosofilor de referință (Harnack-Baeck, Barth - Heidegger, Habermas - Ratzinger, Kung - Ratzinger, Moltmann - Lapide etc.) care domină dezbaterile din lumea de astăzi asupra subiectului.
În prima parte a cărții se stabilește ce este globalizarea și de ce sporește religiozitatea (capitolul „Ce este și ce ne pretinde globalizarea?"). În următoarele patru capitole se examinează diagnoze ale ponderii religiei („Noua pondere filosofică a religiei"), ale situației religiei („Diagnoze ale situației religiei"), ale influenței actuale a religiilor („O diagnoză a situației actuale a religiilor"), ale situației religioase a epocii noastre („O diagnoză a situației religioase a timpului"). Cartea oferă tabloul sintetic al schimbărilor din religia timpului nostru.
În capitolele următoare ale cărții se examinează reprezentarea lui Isus Christos în cercetările recente creștine și iudaice („Isus în noile abordări creștine și iudaice"), se prezintă noua abordare a fundamentelor Europei și ale culturii moderne („Revenirea la triunghiul Iersusalim-Atena-Roma"), se identifică bazele biblice ale trialogului iudaism-creștinism-Islam („Baze pentru trialogul religiilor monoteiste"), se cercetează conștiința morții („Asumarea finitudinii") și a realității lui Dumnezeu („Dumnezeu astăzi") în cultura actuală.
Partea a doua a volumului lui Andrei Marga, Religia în era globalizării, reia discuția asupra secularizării și este prima cercetare în România a societății postsecularizare (capitolul „Societatea postseculară"). Se examinează, la nivelul celor mai noi cercetări, rădăcinile Europei („Iudaismul și creștinismul - rădăcini comune ale Europei") și datele celei mai importante dezbateri asupra religiei din timpul noastru - cea care a avut loc în 2005 între filosoful Jurgen Habermas și teologul Joseph Ratzinger („Premisele unei dezbateri epocale - Habermas- Ratzinger"). Partea a doua a cărții mai cuprinde un capitol conclusiv („Religia în era globalizării").
Volumul lui Andrei Marga, Religia în era globalizării, publicat de prestigioasa Editură a Academiei Române, se încheie cu un rezumat în limba engleză al vederilor autorului, sub titlul de cotitură religioasă („The Religious Turn"). Așa cum precizează autorul, aceste vederi sunt ecoul unor transformări care au avut loc în conștiința religioasă și teologică a timpului nostru ca urmare a schimbării relației dintre filosofie, științe, teologie, a dezvolării cercetării istorice a lui Isus Christos și a noii relații dintre istorie și escatologie, a noii interacțiuni dintre cele trei religii monoteiste și a însuși fenomenului globalizării economiei, securității, comunicațiilor, cunoașterii din era noastră.
