Cele 83 de proiecte înscrise la Urbaniada au fost evaluate și notate de către juriul competiţiei, iar 8 dintre acestea au ajuns în finală: "Reactivarea cinematografului ARTA din Cluj-Napoca", "Brăila - Chercea Parc - Cum se poate transforma (cu puțini bani) un teren viran într-un parc relocând resursele locale", "Centrul Comunitar TEI", "Tandem Navigator", "BiblioHUB PILOT", "Comuna universitară - un spațiu al implicării", "Urboteca 2.0", "Izvoare urbane pentru comunitate".
"Astfel, s-a încheiat prima etapă a jurizării competiției, etapă în care membrii juriului au acordat note individual, online, pe baza criteriilor orginalitate, relevanță, fezabilitate, metodologie, buget și sustenabilitate. Membrii s-au abținut de la votarea proiectelor în care aveau un potențial conflict de interese. În cadrul unei întâlniri, juriul a avut posibilitatea de a semnala și propune să fie reevaluate proiecte pe care le-a considerat valoroase", se arată într-un comunicat remis presei.
Proiectul clujean, ce își propune transformarea cinematografului Arta într-un loc activ, un catalizator pentru comunitate, funcționând nu doar ca loc de proiecție a filmelor de artă, ci ca spațiu cultural semnificativ pentru întregul oraș, în care filmele și activitățile culturale devin evenimente sociale în sine, a obţinut cel mai mare punctaj: 8.56. Este iniţiativa asociației non-profit Arta în Dialog, înfiinţată de Monica Sebestyen, unul dintre proprietari clădirii în care este situat cinema-ul, Palatul Sebestyen. Mai exact a unei bucăţi din clădire, retrocedată familiei sale, în urma unui lung proces, în 2011.
"Cu ocazia primei ediții Urbaniada, din nou, mi s-a demonstrat că suntem înconjurați de o diversitate mare și de bună calitate de activități și inițiative ale societății civile. Proiectele depuse sunt extrem de valoroase pentru dezvoltarea mediului nostru de trai și sunt un purtător de cuvânt al comunităților urbane. Proiectele propuse pentru faza a doua a concursului pot avea un impact major în mediul în care se implementează, dar au posibilități reduse în a găsi parteneri de finanțare. Selectarea pentru a doua fază demonstrează originalitatea, relevanța și fezabilitatea acestora. Detalierea din cadrul etapei care urmează ar trebui să aducă argumente suplimentare legate de metodologia de implementare și sustenabilitatea proiectelor, evidențiind posibilitatea continuării lor și după derularea finanțării câștigate în Urbaniada", a declarat arhitectul Attila Kim, membru al juriului.
Finaliștii ȋși vor prezenta individual proiectele ȋn fața juriului ȋn data de 24 februarie 2016, iar lista câștigătorilor va fi anunțată până pe 1 martie 2016. Proiectele alese vor trebui finalizate până la 1 noiembrie 2016.
Juriul Urbaniada este format din Adrian Soare (Arhitect-Partener- SYAA), Andrei Șerbescu (Arhitect-Partener ADN BA), Attila Kim (Arhitect), Bogdan Iancu (Lector universitar Departamentul de Sociologie, Facultatea de Științe Politice - SNSPA), Mircea Toma (Președinte ActiveWatch), Oana Preda (Director Executiv CeRe), Rudolf Grӓf (Arhitect-Partener Vitamin Architects), Teodor Frolu (inițiator Rowmania) și Vera Marin (Arhitect, Președinta Asociației pentru Tranziție Urbana din România).
Cinematograful Arta din Cluj-Napoca a fost închis în 2011 din cauza unor litigii între proprietarii clădirii şi operatorul RADEF Româniafilm. Mai funcţionează doar pe perioada Festivalului Internaţional de Film Transilvania (TIFF), iar anul trecut a găzduit mai multe conferinţe din cadrul Zilelor Arhitecturii.
Clădirea în care se află fostul cinema a fost construită în 1913 de către David Sebestyen, un important antreprenor al oraşului. Inaugurarea cinema-ului, în toamna aceluiaşi an, sub numele de Select, a coincis cu realizarea primului film clujean în regia legendarului Jenő Janovics, „Sárga Csiko" (Murgul șarg) - o peliculă care s-a bucurat un succes internațional răsunător.
Până la sfârşitul celui de-al doilea război mondial a fost condus de Jenő şi Korda Sandor (cunoscut drept Sir Alexander Korda, personalitate marcantă pentru începuturile cinematografiei britanice).
Chiar şi după naţionalizarea de către regimul comunist după 1948, cinema-ul a continuat să functioneze neîntrerupt până în urmă cu 5 ani.
Mai multe despre istoria cinematografului Arta AICI.
