DISTRIBUIE
Detalii interesante ale oraşului istoric, de la porţi la zăvoare masive, au fost fotografiate de Szabo Tamas şi publicate într-un album spectaculos.
Porţi împodobite cu grilaje complicate din metal, cocoşi de tablă, semilune sau cruci, steguleţe de acoperiş, garduri metalice şi zăvoare masive, o mulţime de detalii ale Clujului istoric a fotografiat în ultimii ani artistul Szabo Tamas. Imaginile, care conturează un portret plin de frumuseţe al “oraşului-comoară” al Transilvaniei, au fost incluse într-un album numit “Vârsta de fier” şi publicat de revista Tribuna.
Multe dintre ornamentele metalice fac parte din clădiri aflate în centrul oraşului, pe lângă care clujenii trec zi de zi, fără să le remarce în mod special pentru că fac parte din peisajul cotidian. Văzute în acest album, ele creează o altfel de imagine, cea a unui oraş aristocratic al lumii civilizate, o adevărată cetate a bunului-gust. După cum remarcă şi autorul studiului introductiv, academicianul Ioan-Aurel Pop, grilajele, balustradele, porţile sau gardurile au un rol practic, nu sunt făcute “de amorul artei”, dar sunt meşterite chiar artistic. Momentul de apogeu al feroneriei a fost în secolele XV-XVI, când “făurarii” clujeni lucrau după gustul Renaşterii. În această perioadă şi apoi, în timpul Barocului, apar în Cluj palatele din zona centrală, în arhitectura cărora ornamentele din metal au un rol important, dând personalitate oraşului.
“Vârstele fierului” e împărţit în mai multe secţiuni. Prima redă acoperişurile Clujului, între care se află cele bogat ornamentate ale Palatului Berde de pe str. Horea nr. 1, altul cu o decoraţiune delicată, al casei din piaţa Avram Iancu nr. 2, sau cel al Palatului de Justiţie. Portretul oraşului capătă culoare în a doua secţiune, “Porţi”, unde excelează strada Avram Iancu, ale cărei clădiri au cele mai bogat împodobite intrări. La nr. 17, privirea e atrasă de o poartă medievală, bătută în fier, de parcă ar fi intrarea într-o citadelă. Uşile de la fosta Mănăstire Franciscană, actualul Liceu de Muzică, se caracterizează prin niturile metalice masive, dar şi prin culorile pitoreşti şi vesele în care sunt vopsite. O poartă din fier masiv de pe Memorandumului nr. 8 este garnisită cu un soare antropomorf, cu trăsături de moş bărbos, înconjurat de raze, iar pe Bariţiu 22 doi dragoni îşi mănâncă propriile cozi. O casă de pe str. Micu Klein are o intrare în stil “Viena 1900”.
Balustradele şi balcoanele oraşului merită şi ele privite mai atent pentru că au mai mult decât un rol utilitar, după cum demonstrează fotografiile lui Szabo Tamas. Dacă toate pot fi văzute de orice trecător, artistul clujean oferă în albumul său şi ornamente mai greu vizibile. Cocoşul de pe faimoasa Biserică cu cocoş de pe Calea Moţilor sau soarele din vârful Palatului Primăriei, semiluna de pe str. Războieni ori nenumăratele steguleţe metalice puse pe turnurile multor clădiri clujene sunt astfel de detalii. Zăvoarele, inelele de porţi, clanţele sau ferecăturile completează gama decoraţiilor de feronerie care înfrumuseţează Clujul. Spectaculoase şi mai dificil de identificat sunt şi uşile de pivniţă, majoritatea păstrate de sute de ani, care te duc cu gândul tocmai la legendele miserioase despre subteranele oraşului.
Albume în serial
Revista Tribuna a mai editat până acum trei albume dedicate oraşului Cluj-Napoca sau judeţului. “Cluj-Kolozsvár-Klausenburg” prezintă, în fotografii de epocă şi contemporane, peisajul urban al localităţii, în timp ce “Cluj-Napoca, un oraş în mişcare” conţine poze aeriene spectaculoase. Acelaşi tip de fotografii alcătuiesc albumul consacrat judeţului Cluj. Proiectul revistei Tribuna va continua şi anul viitor.
Multe dintre ornamentele metalice fac parte din clădiri aflate în centrul oraşului, pe lângă care clujenii trec zi de zi, fără să le remarce în mod special pentru că fac parte din peisajul cotidian. Văzute în acest album, ele creează o altfel de imagine, cea a unui oraş aristocratic al lumii civilizate, o adevărată cetate a bunului-gust. După cum remarcă şi autorul studiului introductiv, academicianul Ioan-Aurel Pop, grilajele, balustradele, porţile sau gardurile au un rol practic, nu sunt făcute “de amorul artei”, dar sunt meşterite chiar artistic. Momentul de apogeu al feroneriei a fost în secolele XV-XVI, când “făurarii” clujeni lucrau după gustul Renaşterii. În această perioadă şi apoi, în timpul Barocului, apar în Cluj palatele din zona centrală, în arhitectura cărora ornamentele din metal au un rol important, dând personalitate oraşului.
“Vârstele fierului” e împărţit în mai multe secţiuni. Prima redă acoperişurile Clujului, între care se află cele bogat ornamentate ale Palatului Berde de pe str. Horea nr. 1, altul cu o decoraţiune delicată, al casei din piaţa Avram Iancu nr. 2, sau cel al Palatului de Justiţie. Portretul oraşului capătă culoare în a doua secţiune, “Porţi”, unde excelează strada Avram Iancu, ale cărei clădiri au cele mai bogat împodobite intrări. La nr. 17, privirea e atrasă de o poartă medievală, bătută în fier, de parcă ar fi intrarea într-o citadelă. Uşile de la fosta Mănăstire Franciscană, actualul Liceu de Muzică, se caracterizează prin niturile metalice masive, dar şi prin culorile pitoreşti şi vesele în care sunt vopsite. O poartă din fier masiv de pe Memorandumului nr. 8 este garnisită cu un soare antropomorf, cu trăsături de moş bărbos, înconjurat de raze, iar pe Bariţiu 22 doi dragoni îşi mănâncă propriile cozi. O casă de pe str. Micu Klein are o intrare în stil “Viena 1900”.
Balustradele şi balcoanele oraşului merită şi ele privite mai atent pentru că au mai mult decât un rol utilitar, după cum demonstrează fotografiile lui Szabo Tamas. Dacă toate pot fi văzute de orice trecător, artistul clujean oferă în albumul său şi ornamente mai greu vizibile. Cocoşul de pe faimoasa Biserică cu cocoş de pe Calea Moţilor sau soarele din vârful Palatului Primăriei, semiluna de pe str. Războieni ori nenumăratele steguleţe metalice puse pe turnurile multor clădiri clujene sunt astfel de detalii. Zăvoarele, inelele de porţi, clanţele sau ferecăturile completează gama decoraţiilor de feronerie care înfrumuseţează Clujul. Spectaculoase şi mai dificil de identificat sunt şi uşile de pivniţă, majoritatea păstrate de sute de ani, care te duc cu gândul tocmai la legendele miserioase despre subteranele oraşului.
Albume în serial
Revista Tribuna a mai editat până acum trei albume dedicate oraşului Cluj-Napoca sau judeţului. “Cluj-Kolozsvár-Klausenburg” prezintă, în fotografii de epocă şi contemporane, peisajul urban al localităţii, în timp ce “Cluj-Napoca, un oraş în mişcare” conţine poze aeriene spectaculoase. Acelaşi tip de fotografii alcătuiesc albumul consacrat judeţului Cluj. Proiectul revistei Tribuna va continua şi anul viitor.
DISTRIBUIE
Comenteaza
