Probabil că foarte puţini dintre noi şi-ar atârna în sufragerie o carpetă cu o temă precum “Răpirea din Irak”. Care nu seamănă defel cu mai cunoscuta “Răpirea din Serai”. Totuşi, aşa-zisa “Răpire din Irak” nu e o oarecare “cârpă ornamentală”, ci o operă de artă ce va fi expusă începând de astăzi, alături de alte creaţii ale unor artişti contemporani, la Muzeul Naţional de Artă din Cluj. Vernisajul expoziţiei surprinzătoare are loc la ora 19.00, iar lucrările provin din colecţia particulară a omului de afaceri clujean Mircea Pinte.
O parte dintre exponatele prezentate la Muzeul de Artă au figurat în expoziţii de autor organizate de galeria clujeană “Plan B”. Expoziţia reuneşte creaţii realizate de 16 plasticieni clujeni sau “naturalizaţi”, toţi cu bună cotă de piaţă şi participare la expoziţii şi târguri de artă din străinătate. între semnatarii lucrărilor din colecţia lui Pinte se numără Marius Bercea, Mircea Cantor, Adrian Ghenie, Cantemir Hauşi, Victor Man, Vlad Nancă, Cristi Pogăcean, Cristian Rusu, Şerban Savu, Gabriela Vanga. “Este prima expoziţie pe care o organizăm în parteneriat cu un colecţionar privat”, a declarat directorul Muzeului de Artă, graficianul Călin Stegerean.
El şi-a exprimat chiar dorinţa ca instituţia pe care o conduce să achiziţioneze în urma evenimentului o lucrare extrem de provocatoare. “într-un an o vom aduce la noi”, a spus Stegerean. Exponatul se numeşte “Răpirea din Serai” (“The Abduction from the Seraglio”, titlul original), o lucrare a lui Cristi Pogăcean, care redă faimoasa scenă a răpirii jurnaliştilor români în Irak. Simbolismul lucrării este clar şi accesibil: răpirea celor trei ziarişti români a căpătat în memoria colectivă dimensiunea unui act fundamental, demn de imortalizat în cea mai accesibilă formă, cea de păretar, ornament prezent masiv în casele românilor.
Colecţia lui Mircea Pinte cuprinde însă multe alte lucrări pe care colecţionarii cu gust clasic nu le-ar fi cumpărat, dar care au o bună cotă pe piaţa din Occident. E vorba adesea de o artă angajată, cum e “Untitled (Prime Minister)” a lui Mircea Cantor. De asemenea, secvenţa cu un copil care are de ales la masă între Pepsi şi Coca Cola, cu puterea dură a unui clip, realizat de Ciprian Mureşan, nu este decât o ironie la adresa societăţii de consum. Aproape toate lucrările au, de altfel, acest tip de militantism social. Operele pot fi văzute până în 23 mai, la Muzeul de Artă din Cluj.
Casa Poporului cu cruce
Una dintre lucrările cele mai controversate expuse la Cluj este “Propunere pentru Catedrala Mântuirii Neamului” a lui Vlad Nancă, din 2004, în care Casa Poporului din Bucureşti capătă turle şi cruci monumentale, desenate copilăreşte peste o imagine, sugerând gratuitatea enormă a unui proiect “faraonic” al Bisericii. înainte de multele discuţii publice despre măreţul edificiu mântuitor, Nancă oferă soluţia. Simplă, militant socială, ca arta colegilor săi, şi, evident, scandaloasă.
