Reportaje şi laureaţi Nobel la Gaudeamus

O lansare specială de carte a găzduit ieri Târgul de Carte Gaudeamus, care se desfăşoară în Piaţa Unirii până duminică.

Jurnalista Ruxandra Hurezean (foto) a prezentat publicului volumul său de reportaje “Conspiraţia oamenilor liberi. 40 de călătorii în căutarea unui drum”, apărută la editura clujeană Eikon.

 

Volumul reuneşte 40 de reportaje apărute în ultimii trei ani în diverse publicaţii. Cartea Ruxandrei Hurezean a fost prezentată de editorul Vasile G. Dâncu, de profesorul universitar Aurel Codoban şi de editorialistul ZIUA de CLUJ, Octavian Hoandră. Dâncu a arătat că reportajul este o specie jurnalistică pe cale de dispariţie şi că “îţi trebuie timp, efort, talent şi stil de a pune problema”.

 

El a adăugat că mulţi dintre “oamenii care lucrează în presă” din Cluj ar trebui să publice cărţi cu anchete, editoriale sau reportaje. “Jurnaliştii cu talent ar trebui să scrie o carte, să rămână ceva în urma lor”, a confirmat şi Octavian Hoandră, dând exemplul lui Tiberiu Fărcaş, fost redactor la ZIUA DE CLUJ, care va lansa curând o carte despre istoria presei clujene. “Cine crede că are talent, să scrie”, a adăugat Hoandră. Reportajele incluse în volum au apărut în ultimii trei ani în publicaţiile locale sau naţionale. “Reportajul nu e ieftin; ne costă timp, bani şi energie”, a conchis autoarea volumului. Ruxandra Hurezean s-a născut în Hurezani, judeţul Gorj, şi a lucrat ca ziarist la numeroase publicaţii clujene şi naţionale.

 

Un volum cu dichis, care se poate cumpăra la Târgul de Carte din Cluj este “Toate frumuseţile lumii” de Jaroslav Seifert, scriitor ceh laureat al Premiului Nobel pentru Literatură, publicat pentru prima dată în română la Editura Art. Ediţia a fost realizată de un reputat specialist în cehă, Jean Grosu. Cartea redă o parte din conţinutul volumului pentru care Seifert a primit Premiul Nobel. E o carte în care se simte parfumul capitalei Praga, atmosfera epocii avangardiste, când celebrităţi ale artei mondiale treceau prin oraş, dar şi durerea ocupaţiei naziste. Seifert scrie în stilul predecesorului său ilustru Jaroslav Hasek - amuzant, cu farmec, dar şi cu finaluri de proză neaşteptate. Finaluri care-ţi lasă, pe lângă zâmbet, şi frisonul serilor de vară petrecute în plimbări lungi printre frumuseţile lumii, cum zice bătrânul Jaroslav însuşi.