“Transilvanismul”, o idee de peste 100 de ani
- Scris de Claudiu Groza
- 21 Oct 2010, 00:22
- Cultură
- Ascultă știrea
DISTRIBUIE
“Trebuie să recunoaştem că o Transilvanie a transilvănenilor azi nu mai există.
Mutaţiile demografice din ultima jumătate a secolului XX au fost de aşa natură încât azi chiar şi transilvănenii români băştinaşi se află în minoritate în Transilvania. Transilvanismul şi-a trăit traiul la sfârşitul anilor 1930”, a fost concluzia conferinţei despre transilvanism susţinută ieri de profesorul David Gyula (foto) în cadrul Cercului “Europa noastră”.
Reputatul istoric literar de limbă maghiară a făcut una din cele mai limpezi treceri în revistă ale unui concept care a apărut acum mai bine de un secol, şi-a avut momentul de glorie în perioada interbelică şi pare acum, în Europa Unită, aproape imposibil de aplicat concret, după 50 de ani de comunism şi două decenii de globalizare. David Gyula a reamintit publicului diversele accepţiuni ale transilvanismului la intelectualitatea maghiară din Ardeal, începând cu cea a lui Kos Karoly, din 1912: “...vom dovedi că Transilvania, dacă nu există sub aspect politic, există din punct de vedere geografic, istoric, ba chiar juridic, şi ceea ce este cel mai important, în conştiinţa obştei...”.
Vorbitorul s-a referit însă şi la elemente de acest tip apărute în manifestarea publică a românilor ardeleni sau a comunităţii săseşti din Transilvania. Unirea din 1918, care i-a pus pe maghiari în postura de minoritate, n-a exclus cooperarea interetnică, ci a impulsionat-o, cel puţin între maghiari şi germani, în prima fază, apoi şi cu românii majoritari. Criticul literar român Ion Chinezu este citat de David Gyula cu analiza sa din anii ’30 asupra subiectului. Dezbaterile publice ale vremii par foarte contemporane: se vorbea despre regionalism şi europeism, despre modernism şi refuzul “evadării în trecutul glorios”.
Ideea unei “spiritualităţi transilvane” comune celor trei naţiuni din Ardeal a fost zdruncinată, crede profesorul David, nu de adversari, ci de ideile de dreapta apărute la începutul anilor 1930, care au culminat cu Al Doilea Război Mondial. “După 1945, cu asaltul ideologiei comuniste, întreaga moştenire interbelică a transilvanismului a fost pusă în paranteză pentru decenii”, consideră David Gyula, care a afirmat că acum o astfel de idee nu mai poate fi viabilă. Totuşi, valorile transilvane “ar avea loc într-o nouă Europă, printre valorile perene ale omenirii”, a conchis cărturarul clujean.
Reputatul istoric literar de limbă maghiară a făcut una din cele mai limpezi treceri în revistă ale unui concept care a apărut acum mai bine de un secol, şi-a avut momentul de glorie în perioada interbelică şi pare acum, în Europa Unită, aproape imposibil de aplicat concret, după 50 de ani de comunism şi două decenii de globalizare. David Gyula a reamintit publicului diversele accepţiuni ale transilvanismului la intelectualitatea maghiară din Ardeal, începând cu cea a lui Kos Karoly, din 1912: “...vom dovedi că Transilvania, dacă nu există sub aspect politic, există din punct de vedere geografic, istoric, ba chiar juridic, şi ceea ce este cel mai important, în conştiinţa obştei...”.
Vorbitorul s-a referit însă şi la elemente de acest tip apărute în manifestarea publică a românilor ardeleni sau a comunităţii săseşti din Transilvania. Unirea din 1918, care i-a pus pe maghiari în postura de minoritate, n-a exclus cooperarea interetnică, ci a impulsionat-o, cel puţin între maghiari şi germani, în prima fază, apoi şi cu românii majoritari. Criticul literar român Ion Chinezu este citat de David Gyula cu analiza sa din anii ’30 asupra subiectului. Dezbaterile publice ale vremii par foarte contemporane: se vorbea despre regionalism şi europeism, despre modernism şi refuzul “evadării în trecutul glorios”.
Ideea unei “spiritualităţi transilvane” comune celor trei naţiuni din Ardeal a fost zdruncinată, crede profesorul David, nu de adversari, ci de ideile de dreapta apărute la începutul anilor 1930, care au culminat cu Al Doilea Război Mondial. “După 1945, cu asaltul ideologiei comuniste, întreaga moştenire interbelică a transilvanismului a fost pusă în paranteză pentru decenii”, consideră David Gyula, care a afirmat că acum o astfel de idee nu mai poate fi viabilă. Totuşi, valorile transilvane “ar avea loc într-o nouă Europă, printre valorile perene ale omenirii”, a conchis cărturarul clujean.
DISTRIBUIE
Comenteaza
