Constructorii clujeni: „Suntem în pericol de a dispărea" VIDEO

Societăţile de construcţii sunt puternic decapitalizate, multe dintre ele aflându-se în pericol de a intra în insolvenţă sau în faliment, susţin reprezentanţii companiilor din domeniu. Aceştia cer măsuri economice şi legislative, subiect de dezbatere la întrunirea de ieri a filialei de la Cluj a Asociaţiei Române a Antreprenorilor în Construcţii (ARACO).

Una dintre marile probleme, întârzierile la încasarea banilor pentru lucrări realizate, riscă să ducă la dispariţia unor firme, susţine conducerea ARACO. Mai mult, societăţile locale decapitalizate nu vor avea acces la alte contracte, pentru proiecte finanţate din fonduri europene. În această idee, una dintre primele măsuri susţinute de organizaţie la început de 2013 vizează plata de către entităţile achizitoare cu capital de stat şi a autorităţilor locale alături de societăţile cu capital de stat a creanţelor aferente perioadei 2009-2012. „Dacă nu vor lucra în 2013, firmele româneşti nu vor putea participa la licitaţii pentru proiectele finanţate pe următorul exerciţiu bugetar, 2014-2020. Dacă firmele româneşti vor fi îngenuncheate, cu complicitatea statului român, vor veni firmele străine, care practică preţuri mult mai mari. Firmele româneşti trebuie să îşi recupereze banii (pentru lucrările deja contractate, n. red.), în caz contrar, nu vor putea lucra pentru proiectele pe bani europeni după 2014", a atras atenţia Laurenţiu Plosceanu, preşedintele ARACO.

„În România, companiile străine nu fac profit. Statul român nu primeşte impozite pe profit. 95% dintre aceste companii transferă profiturile în afara ţării, la companiile mamă. Dacă acest sector dispare - fiindcă într-adevăr suntem în situaţia de a dispărea - statul va avea de suferit", a spus Ioan Aşchilean, vicepreşedintele ARACO şi preşedinte al ACI Cluj. „În Germania sunt zone unde, ca firmă străină, nu ai acces la lucrări decât ca subantreprenor. Unii înţeleg să îşi protejeze economia locală", a completat Aşchilean. "Încercăm să trecem prin criza asta prelungită care nu se mai termină. Multe dintre firmele locale lucrează acum cu randament de sub 50% şi au trimis oameni acasă în perioadele cu activitate redusă", a menţionat Constantin Caşcaval, preşedintele ARACO Cluj.

O altă măsură necesară pentru reglementarea pieţei ar fi elaborarea unor caiete de sarcini standardizate, pentru înlăturarea cazurilor de licitaţii „cu dedicaţie", susţin constructorii. Procesul se află în lucru la Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice (ANRMAP), dar fără a exista un termen stabilit pentru punerea în aplicarea. La nivel legislativ, idei lansate întârzie de mai mulţi ani să fie puse în practică, aflându-se încă în negocieri între reprezentanţii mediului de afaceri şi cei ai instituţiilor publice. ARACO solicită îmbunătăţirea legislaţiei achiziţiilor publice, finalizarea ANRMAP a caietelor de sarcini standardizate pe tipuri de lucrări, dar şi promovarea hotărârii de guvern privind certificarea capabiltăţii tehnice a operatorilor din construcţii. Constructorii propun legiferarea unui sistem de compensare a taxei pe valoarea adăugată ori a altor datorii ale societăţilor, cu datoriile pe care le are statul, în condiţiile în care plăţile statului către creditorii săi se fac cu mari întârzieri.

„Ministerul Finanţelor Publice, ministerele care gestionează programe de investiţii şi ANRMAP ar trebui să elaboreze şi să facă public un site cu registrul creanţelor de la entităţile achizitoare cu capital de stat, cu precizarea datei estimate a plăţii, permiţând astfel societăţilor să sconteze, eventual, creanţele", solicită constructorii. Ar fi necesară şi promovarea investiţiilor publice în domeniile infrastructurii rutiere, de mediu, energetice şi edilitare, din domeniul sănătăţii, a infrastructurii agricole şi de turism, a construirii de locuinţe noi, a programelor de reabilitare energetică a clădirilor vechi şi noi, private sau publice. „Vedem o receptivitate mai bună a guvernului Ponta la propunerile noastre, dar e mult de lucru şi e necesară colaborarea cu mediul privat", a conchis Plosceanu.