Criză de specialişti în fonduri europene: comunităţile mici, incapabile să ia bani UE

O analiză reflectă faptul că între Centru şi provincie există o distanţă ca de la cer la pământ în materie de personal profesionalizat pentru accesarea banilor europeni pe care România îi are alocaţi în perioada următoare pentru proiecte din fonduri structurale şi nu numai.

Dacă la nivelul ministerelor şi al celorlalte structuri centrale s-au pregătit deja planurile strategice pentru stabilirea direcţiilor de finanţare, ba chiar s-au deschis, în unele ministere, cum ar fi acela al Agriculturii, programe punctuale de finanţare, nu acelaşi lucru se întâmplă în localităţile mici, sărace, unde se simte acut lipsa investiţiilor în infrastructură. Vorbim aici despre cele 80% din comunele României, în care drumurile sunt presărate cu gropi sau n-au cunoscut niciodată asfaltul, şcolile şi grădiniţele, spitalele şi dispensarele au toaleta în fundul curţii, iar locurile de muncă lipsesc cu desăvârşire.

Mai grav, în localităţile în care aleşii locali n-au cunoştinţe în administraţie publică, primăriile însăşi fiind declarate în faliment, comunităţile fiind alcătuite în majoritate din persoane cu posibilităţi reduse de trai, instituţia locală abia dacă numără zece angajaţi, din care nici jumătate n-au studii superioare, darămite şi cursuri de expert în achiziţii publice, fonduri europene ori management de proiect. Sub protecţia anonimatului, mulţi sunt funcţionarii publici de execuţie din teritoriu care susţin că ar pleca şi mâine din administraţia publică fiindcă aici salariile sunt nemotivante, în schimb răspunderea şi cererea de muncă sunt peste nivelul de pregătire.