Proiectul de la Tarniţa, prea mare pentru România

Victor Grigorescu, ministrul Energiei, s-a arătat nemulţumit că, până acum, rezultatele proiectului sunt nule, deşi s-au cheltuit deja trei milioane de euro.

“Vom analiza dacă, în locul proiectului Tarniţa, putem construi centrale cu acumulare prin pompaj de puteri mai mici pe tot teritoriul ţării. Nu există studii încă în acest sens, însă au fost făcute evaluări preliminarii. 
 
Noi studiem posibilitatea să alocăm bani din fonduri europene sau norvegiene pentru ca România să clarifice dacă, unde şi cât ar putea să instaleze în acest tip de centrale. Trebuie să avem alternative pentru o centrală de 1 miliard de euro, să fie câteva centrale finanţate separat. Ar putea fi finanţate de piaţa bancară”, susţine Georgescu.

Insolvenţa Hidroelectrica, factor perturbator
 
Vasile Drînda, preşedintele sindicatului Hidroenergetica din Cluj, a confirmat faptul că proiectul nu mai e de actualitate după intrarea în insolvenţă a companiei Hidroelectrica. Aceasta urma să îl pună în practică prin intermediul societăţii Hidro Tarniţa, unde să mai participe şi alte companii de stat din domeniul energetic.

Mai nou, inclusiv firma de stat care se ocupă cu întreţinerea hidrocentralelor din România, Hidroserv, este în pericol de faliment, cerut de unii dintre creditorii furnizori, inclusiv compania mamă, Hidroelectrica, fiind de acord cu intrarea acesteia în insolvenţă.
 
Prefectura Cluj informa, în 2014, că lucrările la marea investiţie vor debuta în primăvara anului 2015, însă acest lucru nu s-a mai concretizat. "Noi nu avem deocamdată nicio noutate în legătură cu acest proiect, nu se ştie nimic exact în legătură cu demararea lui", recunoaşte viceprimarul din Râşca, Petre Teodor.

Proiectul centralei cu acumulare prin pompaj datează din anii 1980 şi presupunea o investiţie de la zero de 1.000 de MW. Centrala amplasată în zona văii Someşului Cald ar fi avut scopul de a echilibra sistemul energetic naţional (SEN). Perioada de realizare a lucrărilor era estimată între 5 şi 7 ani, urmând a fi create 4.000 de locuri de muncă.

„Un proiect care depăşeşte 10 ani este nefezabil”
 
Investiţiile necesare pentru racordarea la SEN a hidrocentralei urmau să fie asigurate de Transelectrica. „Trebuie evaluată valoarea reală disponibilă a capacităţilor de producţie a energiei, astfel încât semnalul dat investitorilor să fie unul corect. În ceea ce priveşte marile proiecte, deciziile trebuie să fie suficient de rapide pentru a menţine fezabilitatea proiectului.  
 
Din experienţa de peste 25 de ani în sectorul energetic şi analizele investitorilor, un proiect a cărui decizie de realizare depăşeşte 10 ani devine nefezabil. În contextul regional european proiectul Tarniţa se poate înscrie în cele de interes comun, însă pentru a-l promova trebuie să urgentăm decizia", declara Carmen Georgeta Neagu, fost membru în Consiliul de Supraveghere al Transelectrica.