Capitala IT caută 20.000 de specialişti. „Clujul e oraş închis”

Patru foşti miniştri ai României şi Moldovei au viziuni diferite în privinţa felului în care Clujul încearcă să îşi facă loc pe harta mondială a tehnologiei.

„Vrem să facem cât mai rapid din Cluj un hub al inovării, centrat pe universităţi, care pot oferi potenţialul uman. Vrem să creăm 20.000 de locuri în acest sector în următorii 10 ani prin proiectul Cluj Innovation City şi să ne axăm pe energie regenerabilă în Cluj Innovation Park. Clujul este deja capitala IT, sunt 15.000 de tineri care lucrează în  domeniu. Aceste tehnologii vor putea fi folosite în transport, sănătate, educaţie. Primăria va fi elementul de legătură cu universităţile pentru a susţine talentele pe care le avem în Cluj”, a afirmat primarul Emil Boc.
 
Edilul a atenţionat asupra felului în care economia digitală sustenabilă va transforma mediul de business. „Până în 2030 vor exista 100 de trilioane de senzori care vor interconecta lumea. În 25 de ani 50% dintre locurile de muncă actuale vor fi lovite de tehnologie. A fost deja un protest al angajaţilor de la McDonald’s atunci când roboţii au fost puşi să facă hamburgeri. 25% dintre copiii care sunt acum în clasa 0 vor ajunge să ocupe job-uri care în acest moment nici nu există. Tocmai de aceea Clujul se va axa pe tehnlogie, inovare, dezvoltare”.

IT-işti cu idei, căutăm finanţare
 
„Clujul este o locomotivă zonală, un exemplu de urmat şi pentru alte oraşe din Europa Centrală şi de Est. O cercetare comparativă pe care am-o făcut împreună cu compania de consultanţă McKenzie spun chiar că este mai atractiv decât Varşovia şi Budapesta. Totuşi, pentru a face aici un cluster hi-tech este nevoie de parteneriate cu companii şi universităţi puternice din străinătate, de implicarea unor entităţi de venture capital, pentru finanţarea unor investiţii cu risc, chiar de ajutor de stat pentru garantarea acestor investiţii în cercetare-dezvoltare”, susţine preşedintele Institutului Aspen România (IAR), Mircea Geoană. 
 
Noua revoluţie industrială va afecta foarte mult în România populaţia mai puţin pregătită să facă faţă provocărilor tehnologice, în special cea din mediul rural, prognozează Geoană. „Vor fi afectate persoanele fără calificare înaltă. O pătură mare a populaţiei este vulnerabilă la aceste schimbări, nu oricine poate să se adapteze tehnologiei într-o anumită fază a vieţii.

România a dovedit că nu poate să atragă fondurile europene, iar cu doar 0,4% alocat cercetării din produsul intern brut nu putem face faţă acestor provocări. Să nu ne amăgim că această creştere economică va dura la nesfârşit în România sau să aşteptăm să vină capitalul privat. Suntem sub o mare presiune a timpului”.

Clujul, între festivaluri şi investiţii

„Clujul este acum un oraş închis, mai puţin prietenos pentru investitori. Unii au speranţa să nască aici un Google, un Facebook, dar Clujului îi lipseşte acel bazin uman de talente, acesta trebuie extins, să creăm o densitate foarte mare de talente. Trebuie să deschidem Clujul, să facem un ecosistem atractiv de afaceri, nu doar că e locul unde străinii vin sporadic să bea bere la nişte festivaluri.

Noi am adus la un loc mari companii, start-up-uri, incubator de afaceri; unele dintre acestea chiar au fost exportate pe milioane de dolari în Silicon Valley. Aici e nevoie să le concentrezi în acel City, nu să împrăştii companiile în clădiri apărute în toate cartierele. Ne lăudăm că suntem oraşul tehnologiei, dar parcarea pe care vrei să o plăteşti prin SMS nu există”, observă proprietarul Liberty Technology Park (LTP) Cluj, Ion Sturza, fost premier al Republicii Moldova.

Oraşul, mai tare decât regiunea

„Suntem departe încă de conceptul de stat antreprenorial. Încercăm să mergem pe cercetare, dezvoltare, mai puţin pe inovare. Am putea să facem diferenţa prin capitalul uman. Europa are 254 de miliarde de euro pentru o strategie de dezvoltare inteligentă de ţară, dar dacă nu vom pune la un loc universităţile cu mediul de business, nu am făcut nimic. România spune că vrea, dar dovedeşte că nu poate. Nu avem nici predictibilitate în strategiile noastre şi suntem ultimii în Europa în atragerea fondurilor structurale.

Sunt oraşe care se dezvoltă altfel decât regiunea; tocmai de aceea am propus intervenţii teritoriale integrate de sprijin al acestora. Regiunea Nord-Vest este departe faţă de potenţialul Clujului. La nivel teritorial avem complicaţii în România. Specializarea inteligentă a personalului va fi dată de teritoriu, nu de regiune”, constată Adrian Curaj, fost ministru al Educaţiei. 

Organizaţia lui Allbright, Kissinger şi Rice îşi face loc la Cluj

IAR a organizat la Cluj evenimentul “Economia 4.0: Competențe inovative și rolul industriilor noi”, în parteneriat cu Universitatea Babeș-Bolyai (UBB), LTP și PricewaterhouseCoopers. Printre vorbitori s-au mai numărat ambasadorul Germaniei în România, Werner Hans Lauk, sau prorectorul UBB, Ioan Bolovan.
 
Temele dezbătute au fost economia creativă şi digitală, dezvoltarea teritorială inteligentă, inovarea în conectarea comunităților locale și globale, impactul noilor modele de cercetare, inovare și business în industriile creative asupra dezvoltării comunităților locale, competitivității economiei românești și creșterii exporturilor românești cu valoare adăugată ridicată.
            
Aspen este o asociaţie dedicată promovării leadership-ului vizionar în România, încurajării dezbaterii deschise și informate între lideri referitor la provocările cu care ţara noastră se confruntă. Printre membrii board-ului internațional se numără Madeleine Albright, Lester Crown, Leonard Lauder, Mircea Geoană, Walter Isaacson, Henry Kissinger, Robert S. McNamara, Regina Noor, Condoleezza Rice sau Shashi Tharoor.