Cât de disproporţionată este dezvoltarea României. Cine domină afacerile în fiecare regiune
Moldova este încă „prizoniera“ textiliştilor, pe când producătorii auto s-au aşezat în centrul şi vestul României, unde apropierea de Occident a jucat un rol crucial.
Datele de la Inspecţia Muncii ilustrează încă o dată modul în care este împărţită economic România şi care sunt motivele subdezvoltării ei. În judeţele din regiunea Moldovei, spre exemplu, producătorii din industria auto nu îşi fac loc în topul angajatorilor în niciun judeţ. Această regiune suferă astfel din cauza lipsei investiţiilor importante, atât din partea statului, cât şi a mediului privat.
„Pentru judeţele din zona Moldovei, cea mai importantă contribuţie pe care statul ar putea să o aibă ar fi să contruiască infrastructură, pentru că altfel această regiune nu poate fi atractivă pentru investitori atâta timp cât nu are legături nici cu restul României, nici cu Europa“, spune analistul economic Aurelian Dochia, citat de ZF.
În judeţele sărace ale ţării, salariul mediu ajunge să fie şi cu 30-40% sub media pe ţară de aproape 500 de euro net lunar. Diferenţa de salarii dintre industrii este dată de valoarea adăugată a fiecăreia dintre acestea. Cu cât gradul de prelucrare al unui produs realizat local este mai mare, cu atât salariul plătit pentru salariaţi este mai mare. În industria textilă, spre exemplu, jucătorii care produc în lohn nu fac decât să asambleze local haine, tiparele, modelele, materialele şi accesoriile venind de la retailer. Astfel, şi preţul plătit de acesta din urmă este mic, şi salariul primit de o croitoreasă este pe măsură. Nici în industria auto VAB-ul nu este cu mult mai mare, de aceea analiştii spun că în România este nevoie de investiţii în cercetare sau IT. Totuşi, deşi în ultimii ani au tot apărut investiţii în IT, în niciun judeţ acest domeniu nu apare ca fiind cel mai mare angajator.
