"Bunicii" IT-ului, adunaţi la Cluj. Între calculatorul Felix şi meseriile viitorului

Un laptop Sharp cât o valiză, străbunicul Epson al notebook-urilor, PC-uri Commodore cu dischetă, computere Macintosh Classic, aparatură Texas Instruments, casete JVC, Maxell şi Alfa, dar şi celebrul Felix sunt prezente în cadrul unui muzeu al informaticii amenajat la Universitatea Babeş-Bolyai (UBB), alături de creatorii primelor computere din România.

„Aparatele sunt funcţionale şi au fost strânse de către colecţionari ca Bogdan Tîrziu sau Mircea Rusu de prin Oser, pe unde le-au găsit, au fost reparate, iar acum sunt prezente în expoziţii la Cluj sau la Timişoara. Mai mult, la Zilele DigiUBB, din perioada 28-19 noiembrie, vor fi prezenţi şi cei care au lucrat la primele computere produse în Europa de Est, în România şi Ungaria, începând cu anii '50-'60, precum Mihai Stanislav Jalobeanu, Emil Cătinaş, Balint Domolki”, a precizat coordonatorul evenimentului, Corina Moldovan, directorul Centrului Digital Humanities Transilvania (DigiHUBB), primul de acest gen din ţară.
 
Acesta reprezintă un nou domeniu de cercetare care conjugă disciplinele umaniste şi cele informatice. Unelte IT precum vizualizarea datelor, recuperarea informaţiilor, statistica, data şi text mining, cartografierea digitală, editarea şi publicarea digitală sunt folosite în studii literare, istorie, filosofie, lingvistică, studii de artă şi culturale, arheologie, ştiinţe sociale.

Cercetătorii în domeniile geocriticii şi cartografierii tematice de la UBB s-au aliat cu specialiştii în informatică de la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca şi de la Clusterul IT Cluj pentru a pune bazele unui proiect de anvergură europeană, Next Generation Brained City.
 
„Aplicaţiile Digital Humanities sunt generatoare de profit în ţările din vest: King’s College din Londra obţine anual venituri de milioane de euro din rezultatul acestor cercetări, însă şi subvenţia de la guvernul britanic este una foarte puternică, nu ca în România, unde cercetarea este pe ultimul loc în Uniunea Europeană. O aplicaţie creată de britanici permite vizualizarea pe telefonul mobil, în timpul spectacolului de balet, de informaţii referitoare la acea operă, imagini de la repetiţii sau date despre balerini. Practic este acel pliant care ni se dă la operă transpus în realitatea virtuală”, spune Corina Moldovan.
 
Ideea DigiHUBB s-a născut acum trei ani, perioadă în care au avut loc acţiuni de diseminare, workshop-uri, mese rotunde. Iniţiat de către membrii fondatori ai centrului Henri Jacquier din cadrul Facultăţii de Litere, DigiHUBB vrea să extindă acest concept la nivel naţional pentru ca acest nou domeniu să fie recunoscut şi în România şi să aibă o linie de studiu la nivelurile licenţă, masterat şi doctorat.

Scopurile centrului din Cluj sunt implicarea specialiştilor din domenii cât mai variate, formarea formatorilor, familiarizarea studenţilor cu acest nou concept, crearea de produse finite cu caracter aplicativ. DigiHUBB face parte din reţelele internaţionale European Association of Digital Humanities şi Digital Reserch of Infrastructure for Arts and Humanities. 
 
Care vor fi meseriile viitorului
 
Prin competenţele deschise de Digital Humanities viitorilor absolvenţi se numără cele de artist digital (instalaţii, gadget-uri, curatorie, artă computaţională), storytelling digital (publicitate, business, media, cultură), management cultural digital (patrimoniu, proiecte digitale în business, studiouri, biblioteci sociale), promovare online (strategie de conţinut, producţie de conţinut, strategii digitale de relaţii publice), grafician multimedia (design, modelare 3D, publicitate, video, efecte speciale, servicii de imagine), analiza discursului şi arhivistică digitală, cartograf digital, expert în social media, arhitect de software cultural şi social.       

Comenteaza