Clujul are cea mai veche asociație patronală din UE. "Europa ne impune reguli dure"

"Ca unul din principalii actori pe scena socială, patronatul trebuie să fie vocea autorizată a celor care investesc în inițierea și consolidarea sectorului economic privat în România. Comunitatea Europeană a impus reguli dure de joc pe piața unică, care, departe de a mai putea oferi o protecție exclusivistă, este supusă la rândul ei unor presiuni enorme de marile puteri economice extracomunitare.

În acest context, dubla responsabilitate a unui patronat este aceea de a asigura șanse egale pentru membrii săi în relația lor cu ceilalți competitori de pe piața comercială dar și cu principalii actori sociali: sindicatele și structurile administrației publice. 

S-ar putea crede că suntem prea mici într-un război așa mare, dar determinarea noastră de a impune reguli avantajoase pentru mediul de afaceri rezidă în faptul că avem reprezentativitatea și instrumentele necesare pentru această acțiune", a declarat Augustin Feneșan. 

Aceasta este prima asociație patronală reînființată după 1989, actul de înregistrare în Registrul Asociaților și Fundațiilor Cluj fiind datat 9 ianuarie 1990. După afilierea la Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România, în 1992, ca membru fondator, APM a fost decretată drept cea mai veche organizație patronală din Europa atestată documentar.

Aceasta este continuatoarea legală a organizației Asociația Profesională Liberală a Micilor Meseriași din Cluj. În 1991, a fost reorganizată în APM. Ea este continuatoarea de drept și succesoarea legală a primei organizații profesionale din Cluj, înființată, după abrogarea breslelor din Transilvania, sub denumirea de Reuniunea Sodalilor Români din Cluj, recunoscută de oficialitățile  vremii de-abia în 1875.

Transformată ulterior în Reuniunea Meseriașilor, Comercianților și Industriașilor Români din Cluj, această organizație a constituit nucleul în jurul căruia a fost înființată Centrala Reuniunilor de Meseriași, Comercianți și Muncitori din România cu sediul în Cluj, în perioada interbelică.

Reuniunea Meseriașilor a ales din rândul personalităților românești primii membri de onoare de după Unirea Transilvaniei cu România. Acest titlu a fost conferit istoricului Nicolae Iorga, generalului de divizie Nicolae Petala, episcopului ortodox al Clujului, Nicolae Ivan, și episcopului greco-catolic al Gherlei și Clujului, Iuliu Hossu.

"Fără această clasă de mijloc consolidată, întărită și bine închegheată materialicește, validitatea noastră va merge cu încetineală, iar alții, cu numărul lor, pregătirea și averea lor, vor conduce multă vreme viața industrială, beneficiind de toate avantagiile organizării lor vechi și consolidate", menționa Nicolae Ivan. În 1938, Carol al II-lea înființează breslele ca substitut al organizațiilor de tip patronal.