Construirea hidrocentralei Tarniţa-Lăpuşteşti, proiect de 1,6 miliarde de euro, este greu încercată de schimbările la nivel guvernamental. Faţă de greutăţile întâmpinate pe parcurs, a mai intervenit una: beneficiarul proiectului, compania de stat Hidroelectrica, a solicitat intrarea în insolvenţă.
"Eu nu mai înţeleg ce se întâmplă cu proiectul, n-am mai primit nici o informaţie. Săptămâna viitoare mă voi întâlni cu grupul de coordonare interministerial, chiar cu administratorul special, pentru a vedea care este poziţia lor în privinţa acestei investiţii. Problema este că trebuia să se constituie un nou grup interministerial, după schimbarea guvernului.
Iniţial, investitorii erau interesaţi, dar trebuie să ştim care este poziţia autorităţilor române faţă de continuarea proiectului", a menţionat Valeriu Binig, director în cadrul consultantului Deloitte România. "Sucursala nu mai are nici o implicare de acum un an, totul se petrece la nivel de comisie, aşa a decis atunci directorul general Constantin Trihenea, care şi-a dat demisia între timp, dar a rămas director de exploatare la Hidroelectrica", spune Horaţiu Catarig, directorul sucursalei Hidrocentrale Cluj.
"Mă voi adresa premierului Victor Ponta şi voi cere analizarea tuturor contractelor încheiate de Hidroelectrica din '90 încoace. Dacă va fi cazul, voi solicita constituirea unei comisii parlamentare de anchetă şi voi cere tragerea la răspundere a tuturor persoanelor care se fac răspunzătoare de această situaţie.
Este inadmisibil ca o companie care produce energia cea mai ieftină să ajungă pe pierdere. Sunt centrale construite acum 30-40 de ani, tot ceea ce aveau de făcut era să le întreţină", a declarat deputatul Mircia Giurgiu. Totuşi, el se arată încrezător că proiectul Tarniţa-Lăpuşteşti va continua, în ciuda situaţiei în care se află Hidroelectrica. "Mi s-a spus că nu s-a mai ocupat nimeni de proiect în ultima perioadă pentru că s-a schimbat guvernul", a menţionat parlamentarul clujean.
Consorţii din Germania şi China s-au arătat dispuse să investească în viitoarea hidrocentrală cu acumulare prin pompaj, ultima variantă, prezentată în primăvară de Tudor Şerban, consilier al ministrului Economiei, fiind ca investitorul care va câştiga licitaţia să fie acţionar majoritar şi nu să deţină maximum 49%, cum vehicula iniţial conducerea Hidroelectrica.
"Dacă investitorii vor, vom renunţa la procentul de 51%. Nu vrem să reluăm greşelile pe care le-am făcut în proiectul reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă. În următoarea lună (mai - n. red.) s-ar putea să putem anunţa cum stăm cu investitorii şi apoi să urmeze studiile de fezabilitate", a declarat Şerban. Anunţul nu a mai fost făcut, iar guvernul s-a schimbat între timp.
"Potrivit calendarului agreat, depunerea ofertelor angajante va avea loc în perioada martie-aprilie 2012, selectarea de investitori pentru etapa de negociere a acordului investitorilor fiind preconizată pentru intervalul august-septembrie 2012. Semnarea contractului de execuţie lucrări este preconizată pentru semestrul II/2012. Punerea în funcţiune, conform indicatorilor aprobaţi, la capacitate finală este estimată pentru semestrul II/2019", este ultima variantă de pe portalul proiectului.
Cei mai mulţi bani pentru hidrocentrală urmau să provină dintr-un credit bancar accesat de societatea de proiect, conform Deloitte. Valoarea investiţiei este de 1,6 miliarde de euro, inclusiv taxa pe valoarea adăugată şi conexiunea la sistemul naţional.
Iniţial, conducerea Hidroelectrica a propus un acţionariat de stat de 51% şi unul privat de 49%. Lacul artificial de acumulare, de 10 milioane mc, este prevăzut pe dealul din satul Lăpuşteşti. La cădere, apa produce energie, iar la pompare, în sens invers, consumă surplusul de energie produsă de turbinele eoliene ce urmează să fie amenajate în România, pentru echilibrarea sistemul naţional. Hidroelectrica a angajat, prin licitaţie restrânsă, un consultant general (asocierea Deloitte Consultanţă, HydroChina, BCR) pentru servicii de consultanţă în vederea selectării de investitori. Hidrocentrala proiectată are o capacitate instalată de 1.000 MW, adică patru hidroagregate turbină-pompă de câte 250 MW. (D.E.)
Pierderile Hidroelectrica: 233 de milioane
Preşedintele Hidroelectrica a înaintat Tribunalului Bucureşti cererea de intrare în insolvenţă în scopul reorganizării activităţii conform unui plan, la finalizarea căruia compania să iasă din această procedură şi să îşi continue activitatea comercială fără supravegherea autorităţii judecătoreşti.
Cauzele invocate de Remus Vulpescu sunt seceta prelungită de la finele lui 2011 şi începutul lui 2012, ce a diminuat cifra de afaceri cu 10%, pierderile din diferenţele de curs valutar şi deprecierea monedei naţionale, reducerea fluxurilor de numerar cu 27% în acest an, creşterea datoriilor cu termen scadent de peste trei luni la 470 de milioane de lei, pierderile financiare de 121 de milioane de lei în 2011 şi de 112 milioane în primele cinci luni din 2012. Instanţa a desemnat ca administrator special al Hidroelectrica firma Euro Insol.
