Tehnologia informaţiei scoate Clujul din criză. Care sunt avantajele şi problemele economice ale Clujului

Problemele afectează în special întreprinderile mici şi mijlocii. „O parte din aceste obstacole pot fi depăşite cu ajutorul unor consultanţi de afaceri profesionişti, care să ofere servicii profesioniste, la standarde de calitate corespunzătoare", arată documentul.

„IMM-urile din judeţ, deşi reprezintă peste 95% din companii, înregistrează o productivitate scăzută a muncii şi nu dispun de resurse financiare pentru realizarea de investiţii", subliniază raportul.

Judeţul Cluj înregistrează una dintre cele mai ridicate rate ale antreprenoriatului din ţară: economia judeţului este susţinută, în mare parte, de companiile cu capital local. Sectorul serviciilor este dezvoltat şi susţinut de piaţa mare de desfacere a judeţului - aproximativ 700.000 de consumatori, dar şi de rolul de centru logistic al Transilvaniei de Nord, aflat la intersecţia unor importante trasee comerciale.
Clujul este un pol de atracţie al investiţiilor străine directe, mai ales în sectoarele cu valoare adăugată ridicată, care necesită forţă de muncă înalt calificată - IT&C, servicii financiare, outsourcing şi altele. „Cluj-Napoca este una dintre destinaţiile europene cele mai atractive pentru relocarea firmelor din domeniul serviciilor IT, fiind un important centru universitar, cu forţă de muncă calificată în domeniu, la salarii competitive. Printre marii investitori străini din judeţ se numără companii multinaţionale precum Nokia, Emerson, Friesland, Genpact, Office Depot şi altele", subliniază raportul.

Industriile IT, creative şi culturale sunt sectoare care au contribuţie tot mai importantă în economia judeţului - peste 70% din PIB - şi au fost mai puţin vulnerabile la criza economică, ceea ce explică dinamica pozitivă a economiei judeţului din ultimii trei ani, subliniază raportul, care prelucrează informaţii între care cele mai recente au fost livrate în 2010.

Cea mai mare parte a producţiei industriale a judeţului este destinată exporturilor, care s-au triplat în perioada 2005 - 2010, „însă balanţa comercială a judeţului rămâne negativă, Clujul fiind o poartă importantă de intrare a mărfurilor din import, prin proximitatea faţă de Europa Centrală", arată strategia, care subliniază că forţa de muncă din judeţ este una calificată, cu o pondere ridicată a persoanelor cu studii medi şi superioare, în comparaţie cu media naţională.

Judeţul are un număr ridicat de parcuri industriale şi logistice, publice şi private, cu un grad de ocupare relativ ridicat, companiile cu capital străin fiind principalii clienţi. „Cu toate acestea însă, lipsesc structurile de sprijinire a afacerilor de genul parcurilor ştiinţifice şi tehnologice", arată raportul. În judeţ funcţionează acum trei parcuri industriale publice - Tetarom I pe Tăietura Turcului, II în zona estică a oraşului şi III în comuna Jucu, dar şi trei parcuri industriale private - Reif în Câmpia Turzii, Arc în Dej şi Nervia în Sânnicoară.

Activitatea economică este concentrată în special în jurul municipiului Cluj-Napoca, în timp ce celelalte localităţi din judeţ tind să devină dependente economic de reşedinţa de judeţ. Analiza situaţiei existente a indicat faptul că industria judeţului este concentrată în jurul municipiului Cluj-Napoca şi a zonei sale metropolitane, în timp ce celelalte oraşe din judeţ „se află într-un continuu declin economic", după cum subliniază strategia. Pe de altă parte, s-a remarcat faptul că industria fiecarui oraş din judeţ gravitează în jurul unei ramuri industriale dominante: materiale de construcţii - Turda, prelucrare lemnului - Dej şi Gherla, metalurgie - Câmpia Turzii, IT&C şi maşini-echipamente - Cluj-Napoca. „În pofida prezenţei acestor aglomerări industriale, în judeţ nu există clustere funcţionale", conchide documentul.