Video Adaosul comercial la alimentele de bază, plafonat pentru încă două luni. Care sunt alimentele noi de pe listă și de ce au fost scoase unele

Măsura de limitare a adaosului comercial la alimentele de bază a fost prelungită pentru încă 60 de zile. Pe listă au fost introduse două produse noi, iar altele șase au fost scoase.

Guvernul a adoptat prelungirea cu 60 de zile a măsurii de limitare a adaosului comercial la alimentele de bază şi a adus modificări la lista produselor, a declarat, miercuri, ministrul Agriculturii, Florin Barbu, menţionând că au fost introduse în listă untul şi magiunul tradiţional, dar au fost scoase margarina, cozonacul, bulionul, drojdia, orezul şi carnea tocată.

„Guvernul a adoptat astăzi prelungirea măsurii de limitare a adaosului comercial, pe lanţul de procesare, distribuţie, comercializare pentru alimentele de bază. Guvernul a luat această decizie pentru că măsura şi-a dovedit eficienţa din toate punctele de vedere. Astfel, am oprit creşterile speculative de preţuri, am eliminat una din sursele principale ale inflaţiei generale, am protejat puterea de cumpărare a românilor cu venituri mici şi medii. De asemenea, vedem astăzi că această măsură nu i-a afectat pe producătorii români şi nu a produs perturbări, penurie în piaţă de alimente din România. În plus, se vede astăzi că mulţi dintre cei care au criticat demersul iniţial susţin acum necesitatea prelungirii. Am avut un dialog cu reprezentanţii comercianţilor şi vreau să le mulţumesc încă o dată pentru efortul pe care îl fac pentru a sprijini această măsură bună pentru români", a precizat Barbu, într-un briefing susţinut la Palatul Victoria.

De ce au fost scoase unele produse de pe listă

Potrivit acestuia, actul normativ cuprinde şi unele modificări la lista produselor care beneficiază de adaos comercial limitat.

„Am convenit să prelungim măsura cu 60 de zile şi, prin dialog cu comercianţii, am adus unele modificări la lista produselor care beneficiază de adaos comercial limitat. Astfel, pentru unele produse aflate în listă se ridică această măsură. Mă refer la margarină, cozonac, bulion, drojdie, orez şi carne tocată. Sunt produse care au fost incluse înaintea Sărbătorilor de iarnă, tocmai pentru că în acea perioadă consumul acestora este mai ridicat. De asemenea, sunt produse pentru care, din practică, se constată că preţurile s-au stabilizat", a mai spus el.

Barbu a explicat că au fost introduse alte două produse în listă, respectiv untul şi magiunul tradiţional, pentru că a constatat că la aceste alimente preţul final este semnificativ mai mare faţă de preţul de la poarta fabricii.

„Am introdus în listă untul şi magiunul tradiţional. Am luat această măsură pentru că am constatat că la aceste alimente preţul final este semnificativ mai mare faţă de preţul de la poarta fabricii. Totodată, dorim protejarea producătorilor români faţă de unele produse de import mai slabe calitativ. Mă refer aici la magiun, la care se constată că se practică un adaos comercial foarte mare, ceea ce face ca acest produs, fără zahăr adăugat, să fie extrem de necompetitiv faţă de produsele similare din import, care au un adaos foarte mare de zahăr", a subliniat şeful MADR.

Nu în ultimul rând, ministrul Agriculturii a anunţat că în perioada următoare va demara împreună cu comercianţii şi procesatorii un mecanism de verificare a preţurilor, pentru a avea siguranţa pe termen lung că nu vor mai exista creşteri speculative de preţuri.

Mecanism de verificare „anti” prețuri speculative

„Am convenit cu comercianţii şi procesatorii ca în perioada următoare să demarăm un mecanism de verificare a preţurilor, din care să facă parte şi dumnealor şi instituţii ale statului, astfel încât să ne asigurăm că pe termen lung nu vor mai exista creşteri speculative la preţuri, cum s-a întâmplat înainte de introducerea acestei măsuri. Când acest mecanism va fi funcţional, vom avea garanţia că nu mai este necesar să intervenim prin act normativ", a mai spus Florin Barbu.

Lista cu produse agricole şi alimentare care vor avea încă două luni adaos comercial plafonat cuprinde următoarele produse: pâine albă simplă cu gramaj cuprins între 300-500 grame, fără specialităţi; lapte de vacă de consum 1 litru, grăsime 1,5%, cu excepţia UHT; brânză telemea de vacă vrac; iaurt simplu din lapte de vacă, 3,5% grăsime, cu gramaj maxim 200 grame; făină albă de grâu „000" până la 1 kg; mălai până la 1 kg; ouă de găină calibrul M; ulei de floarea-soarelui până la 2 litri; carne proaspătă pui (carne pui, în aplicarea prezentei ordonanţe de urgenţă, înseamnă: pui întreg, tacâmuri de pui, pulpe pui întregi cu os şi aripi de pui, varianta standard); carne proaspătă porc (carne porc, în aplicarea prezentei ordonanţe de urgenţă, înseamnă: carne porc lucru, pulpă porc cu os şi fără os, spată de porc); legume proaspete vrac (ceea ce înseamnă: roşii, ceapă, castraveţi, fasole uscată, morcovi, ardei gras Bianca şi ardei capia, usturoi); fructe proaspete vrac (ceea ce înseamnă mere roşii şi mere golden, prune, pere, struguri de masă); cartofi proaspeţi albi vrac; zahăr alb tos până la 1 kg; smântână - 12% grăsime; unt până la 250 grame; magiun până la 350 grame.

Barbu a mai anunţat că tot în acest act normativ adoptat miercuri de Executiv a fost făcută o modificare la Legea 138/2004 privind sistemele de irigaţii din România.

„În perioada următoare lansăm 400 de milioane de euro pentru reabilitarea infrastructurii secundare de irigaţii şi achiziţionarea echipamentelor de irigaţii de către fermieri. Sprijinul este de 1,5 milioane de euro, fără cofinanţare, inclusiv TVA-ul este eligibil", a subliniat ministrul Agriculturii.

Potrivit unui comunicat al MADR, remis AGERPRES, modificarea articolului 6 din Legea nr. 138/2004 a îmbunătăţirilor funciare este justificată de necesitatea introducerii în categoria de beneficiari privaţi a organizaţiilor de îmbunătăţiri funciare şi federaţiilor de organizaţii de îmbunătăţiri funciare, care vor putea accesa mai facil măsurile de sprijin finanţate din fonduri publice nerambursabile sau alte fonduri publice.

„Modificarea va contribui la îndeplinirea obiectivelor privind eficienţa energetică şi la implementarea proiectelor care au ca scop instalarea surselor regenerabile de energie la nivelul infrastructurii deţinute de aceştia, precum şi reabilitarea infrastructurii de irigaţii deţinute, ducând la reducerea utilizării combustibililor fosili ca sursă de energie, precum şi la eficientizarea utilizării resurselor de apă. În plus, modificarea va permite ca această categorie de beneficiari să poată accesa şi alte fonduri, fără a se limita la un program anume", precizează instituţia în comunicat