„Am aplicat la peste 100 de joburi și nimic” / „Nu se mai deschid businessuri pe bandă rulantă” - tinerii semnalează o piață a muncii tot mai dură în Cluj
- Scris de Ziua de Cluj
- azi, 12:05
- Economie
- Ascultă știrea
Cluj-Napoca, unul dintre cele mai dinamice centre economice din România, pare să traverseze o perioadă de ajustare vizibilă pe piața muncii.
Deși orașul continuă să atragă companii și să publice constant locuri de muncă, tot mai mulți candidați semnalează dificultăți în procesul de angajare, salarii considerate insuficiente și o competiție crescută pentru posturile disponibile.
Un candidat cu experiență în vânzări și achiziții auto descrie o experiență frustrantă după peste 100 de aplicări: „De la începutul anului aplic pe mai multe platforme destinate joburilor și fără prea mult succes. Am experiență în vânzări/achiziții în domeniul auto, relație cu clienți, furnizori, comenzi, ofertare etc. După foarte multe aplicări, am fost contactat de doar 3–4 ori pentru interviuri pe Zoom. După discuțiile clasice, când ajungeam la întrebarea ‘ce așteptări salariale ai?’, răspunsul meu de 5.000–5.500 lei net era întâmpinat cu ‘am înțeles’, după care nu mai eram contactat”, a scris un tânăr pe Reddit.
Această situație nu pare izolată. Alți candidați confirmă discrepanțe între așteptările salariale și ofertele reale de pe piață.
„Am cerut 3.000 de lei și bonuri de masă pe un post de secretariat și au fost toate trei persoanele de la interviu vizibil șocate”.
„Ca inginer civil am cerut 5.500 de lei, adică cu 500 mai mult decât câștig în prezent. Mi s-a spus că este peste bugetul lor și nu am mai fost contactat”.
Un alt cititor afirmă că nivelul salarial real din Cluj este mult mai scăzut decât percepția generală: „Știu o grămadă de oameni care abia ajung la 4.000 lei cu bonuri în Cluj-Napoca”.
Pe de altă parte, contextul economic general este invocat frecvent de candidați, dar și de angajatori, ca factor de presiune. Scăderea consumului, creșterea taxelor și stagnarea unor industrii sunt menționate ca elemente care influențează deciziile de recrutare.
„Cred că angajatorii au un ‘shock’ când aud pretențiile salariale. Au crescut taxele, a scăzut consumul, nu se mai deschid businessuri pe bandă rulantă și sunt mulți candidați. Probabil sunt mulți aplicanți dispuși să accepte salarii mai mici”.
Un alt punct de vedere indică faptul că piața este tot mai competitivă, inclusiv din cauza automatizării și a schimbărilor tehnologice: „E o perioadă dificilă pentru aplicat la joburi. Sunt puține locuri bine plătite, iar mulți oameni rămași fără joburi concurează pe aceleași poziții. În plus, unele roluri au fost parțial înlocuite de AI”.
Există și voci care consideră că problema ține mai degrabă de adaptarea candidaților și flexibilitatea acestora în negociere: „Sfatul meu este să ceri mai puțin la început și să vezi dacă există creșteri salariale sau bonusuri. Depinde cât îți permiți să aștepți și dacă poți să te reprofiliezi”.
În același timp, unele mesaje reflectă realitatea unor soluții de avarie pe piața muncii: „Se angajează zilnic în Cluj, dar depinde enorm de domeniu. Dacă ai nevoie urgent, sunt joburi în retail sau fast-food, chiar și în mall-urile noi din Florești”.
„Mereu se angajează ospătari, dacă ai nevoie rapid de job. Salariu ok plus bacșiș. Dacă nu, poți aștepta un job ideal”.
O piață în dezechilibru
Scăderea consumului şi creşterea costurilor vor genera disponibilizări şi ieşiri de pe piaţă, în special în rândul IMM-urilor, în condiţiile în care companiile sunt nevoite să îşi ajusteze activitatea la diminuarea vânzărilor, a declarat Feliciu Paraschiv, vicepreşedinte al Asociaţiei Naţionale a Comercianţilor Mici şi Mijlocii din România (ANCMMR), potrivit Agerpres.
El a avertizat că efectele se vor vedea rapid pe piaţa muncii din România, iar companiile au început deja să facă disponibilizări.
„Lucrurile astea se vor reflecta şi pe piaţa muncii, pentru că economia începe să încetinească. Deja companii mari fac disponibilizări. O companie are două variante: ori concediază, ori ridică preţurile. Dacă ridică preţurile, nu mai este competitivă şi riscă falimentul, aşa că soluţia rămâne disponibilizarea personalului. Dacă ai scăderi de vânzări de 20-30%, trebuie să renunţi la 20-30% din personal”, a explicat reprezentantul ANCMMR.
În opinia sa, IMM-urile sunt cele mai vulnerabile în acest context.
„IMM-urile resimt cel mai bine schimbarea asta de ciclu. Afacerile mici şi mijlocii care depind de cash flow sunt afectate de orice schimbare. Probabil că în retail vom vedea consolidări pe piaţă şi, din păcate, şi ieşiri de pe piaţă”, a afirmat Paraschiv.











