Axa verde care va schimba fața Clujului

Dezvoltarea zonei industriale din nordul municipiului Cluj-Napoca, în care s-a investit până recent mult mai puțin decât în alte părți ale orașului, devine treptat o prioritate, atât pentru autorități cât și pentru investitori.

Administrația locală a întocmit un masterplan pentru această zonă, care include schimbări majore, cu scopul de a transforma nordul în una dintre cele mai dorite părți ale Clujului.

Printre proiectele propuse în vederea revitalizării zonei industriale se numără culoarul verde-albastru, de-a lungul Someșului, despre care s-a discutat deja foarte mult și s-au organizat mai multe dezbateri publice, dar și o axă verde nord-sud, care va crea un traseu pietonal și velo pe zeci de kilometri, prin areale naturale și spații dedicate cu trafic minim.

Noul culoar verde vertical va porni din nord, de la parcul Pădurea Clujenilor, o zonă verde de 21 hectare recent finalizată, în urmă cu un an. Acest parc de mari dimensiuni, realizat pe un teren deteriorat, este în plină dezvoltare, vegetația ajungând la maturitate maximă în câțiva ani.

Urmează traversarea bulevardului Muncii, o stradă intens circulată, însă există deja propuneri pentru realizarea unei pasarele pentru a ușura această trecere. Până la Someș, deplasarea se va face pe o stradă adaptată acestui traseu, cu trafic redus sau cu trotuare largi, aliniament de arbori și piste de biciclete.

Lângă râu, axa nord-sud se va intersecta cu axa est-vest, adică culoarul verde-albastru, un traseu pentru pietoni și bicicliști care se va întinde pe 75 de kilometri, fără a se intersecta cu traficul auto, de-a lungul albiei Someșului Mic, din Gilău până în Apahida.

În acest loc apare o bifurcație, călătorul având două opțiuni „verzi” pentru a continua mersul spre sud. Una va fi pe străzile cu case din cartierul Someșeni, care nu au trafic intens, însă sunt relativ înguste, iar mai apoi prin zona Băilor Someșeni, care se întind pe 24 de hectare, beneficiază de izvoare minerale și vegetație bogată, dar nu se știe însă când vor fi amenajate.

A doua opțiune este continuarea drumului până pe strada Plevnei, pe o străduță de legătură cu trafic redus, care urmează să fie amenajată odată cu culoarul verde-albastru, iar după traversarea acestui drum se va intra în zona de regenerare urbană ce urmează să fie dezvoltată, pe locul fostei platforme industriale, după relocarea Sanex.

Dezvoltatorul Prime Kapital construiește aici, pe 17 hectare, un ansamblu mixt de clădiri comerciale, rezidențiale și de birouri. Investiția o va include un complex rezidențial cu mai multe apartamente, o componentă de birouri și un centru comercial.

Proiectul este de tip brownfield: o zonă industrială și un teren viran degradat vor fi înlocuite de clădiri moderne și de o suprafață generoasă cu iarbă și copaci: peste 4,5 hecatre. Parcările vor fi în cea mai mare parte subtrerane, partea de la suprafață fiind dedicată oamenilor.

Construcțiile planificate aici vor respecta standardul nZEB („nearly Zero-Energy Building”), care presupune un nivel ridicat de eficiență energetică și reducerea dependenței de sursele de energie poluante.

Cei care vor locui sau vor lucra în noul ansamblu imobiliar vor avea la dispoziție conexiuni foarte bune de transport în comun, datorită stației intermodale IRA, astfel că deplasarea se va putea realiza ușor spre orice destinație din oraș sau din zona metropolitană, cu trenul, metroul sau autobuzul.

Prime Kapital are un palmares bogat de clădiri rezidențiale și office, dar și de centre comerciale, realizate în ultimii ani în numeroase orașe din țară și din Estul Europei.

În cadrul proiectului din Cluj, dezvoltatorul va asigura legături pietonale și velo atât cu strada Plevnei, la nord, cât și cu strada Dâmboviței și bulevardul Aurel Vlaicu, la sud, unde sunt prevăzute de altfel pasarele (peste calea ferată și culoarul de mobilitate Oașului – Răsăritului – Câmpul Pâinii, în vest, și pe sub zona IRA, în est) pentru a face tranzitul cât mai convenabil și accesibil.

Întreaga zonă va putea fi parcursă pe jos sau pe bicicletă, iar traseul va fi mărginit de zone verzi sau șiruri de copaci. De asemenea, și strada Beiușului, adiacentă proiectului, va fi lărgită și refăcută de autoritățile locale, urmând să fie adusă la standardele actuale.

În continuare, urmând axa nord-sud, călătorul va ajunge în zona parcului Aurel Vlaicu, care este în curs de refacere, iar proiectul cuprinde și străzile adiacente, care vor deveni „shared space”, prietenoase cu oamenii. Urmează parcul Între Lacuri, amenajat de Primărie în urmă cu 4 ani, pe un teren viran de un hectar, de lângă fabrica Fujikura.

Traseul continuă cu străzi din cartier care urmează să fie reabilitate, urmate de mai multe alternative pentru pietoni și bicicliști: spre vest, se poate merge prin parcul Iulius (3 hectare), prin părculețele din Gheorgheni, ideale pentru copii (Herculane, Snagov, Bizușa), iar în final prin parcul Detunata (9 hectare, preferat îndeosebi de vârstnici).

Spre est, drumul este mai ofertant pentru cei care preferă itinerariile lungi: Baza Sportivă Gheorgheni  (9 hectare), apoi Parcul Est, cel mai mare din Cluj, întins pe 54 hectare, a cărui amenajare va începe în acest an, iar în continuare se vor amenaja trasee prin Livada Palocsay, aflată în proprietatea USAMV și întinsă pe sute de hectare, urmată de Parcul Borhanci, ce urmează să fie amenajat de autorități pe 70 de hectare, iar punctul final este în Pădurea Făget, ce mărginește orașul la sud și vest.

Pentru clujenii care preferă plimbările în natură, pe jos sau pe 2 roți, aceste noi rute sunt foarte ofertante. Desigur, vor mai trece câțiva ani până să prindă contur, deoarece multe dintre ele sunt la  stadiul de proiect. Însă axa verde nord-sud este o idee de care orașul are nevoie, pentru a reduce poluarea, pentru a crește mobilitatea și pentru a oferi cetățenilor săi un nivel de viață superior.

Datorită eforturilor depuse de autorități și de fiecare clujean în parte, municipiul primește deseori recunoașteri internaționale pentru modul în care gestionează relația cu mediul. Cluj-Napoca și-a propus să devină unul dintre cele mai „verzi” orașe europene. Pentru a avansa în această direcție dezirabilă, cu siguranță că și culoarul verde nord-sud va fi susținut, atât de locuitorii Clujului cât și de activiștii civici.