Baronii ariilor protejate

Baronii ariilor protejate
În aceste zone naturale din Transilvania există administratori care fixează taxe mari şi urmăresc doar profitul ori investitori care creează insule imobiliare, susţin specialiştii de mediu.

Contractele pentru mai multe arii naturale protejate din Regiunea Nord-Vest (RNV), printre care cele administrate de Fundaţia Freies Europa (FFE) sau de Primăria Floreşti, au fost reziliate deoarece acestea nu şi-au respectat contractul de management, susţin reprezentanţii Agenţiei pentru Protecţia Mediului (APM) Cluj.

„Custozii sau administratorii acestor situri trebuie să urmeze prevederile contractelor de management. E nevoie de un turism, dar cu condiţia să nu avem hoteluri de 10 etaje. FFE a pierdut contractul pentru situl Câmpia Careiului deoarece a înţeles doar că acolo se pot face bani. Au ajuns să perceapă o taxă de custode de 1.500 de lei pentru un branşament de gaz la o casă, în timp ce în Parcul Natural Apuseni (PNA) este una modică, de 10 lei. Ei credeau că vor fi un fel de baroni ai ariei protejate", a dezvăluit biologul Paul Beldean, reprezentant al APM.

O reziliere similară s-a petrecut în cazul Primăriei Floreşti, care a pierdut contractul pentru pădurea de stejar pufos de la Hoia. În schimb, Ecotransilvania a obţinut 500.000 de euro, prin Programul Operaţional Sectorial (POS) Mediu, pentru managementul integrat al zonei Lacul Ştiucilor - Sic - Puini - Bonţida, plus fonduri din mediul privat. Pentru următorii 2-3 ani, conducerea APM se aşteaptă la multe cereri de administrare a acestor zone, strategia fiind una de degrevare de sarcini şi de bani din partea statului. Printre ariile menţionate se află Făgetul Clujului, Someşul Rece, Valea Ierii, Pădurea Huedin sau Dealurile Clujului - Est.

„Va trebui să îmbinăm protecţia, diversitatea, cercetarea, educaţia, menţinerea serviciilor ecosistemelor cu dezvoltarea durabilă. Din păcate, în zona de care răspundem au apărut mici enclave pe care nu am putut să le stopăm. Interesul personal nu poate să îl depăşească pe cel de grup. Totuşi, trebuie să avem în vedere şi localnicii, care se ocupă cu exploatarea lemnului, creşterea animalelor şi turism. Totuşi, nu trebuie permisă supraexploatarea resurselor, prin tăieri ilegale, iar turismul să fie unul durabil. De altfel, Apusenii au fost desemnaţi de Comisia Europeană ca o destinaţie europeană de excelenţă, iar aceste destinaţii vor beneficia de fonduri consistente", a menţionat Alin Moş, reprezentant al PNA.

Acesta susţine că un indicator important îl reprezintă carnivorele mari, a căror înmulţire sau scădere este relevantă pentru problemele existente sau nu în zonă. Obiectivul administrat are 75.800 ha, se întinde pe teritoriile judeţelor Cluj (40%), Bihor (32%) şi Alba (28%), include 1.500 de specii de plante şi 1.400 de animale, are 29 de habitate, 20 de trasee turistice şi un trafic anual în zonele de interes de 500.000 de turişti. Printre atracţii se numără Gheţarul Focul Viu, complexul carstic Cetăţile Ponorului, Cascada Răchiţele, Peştera Urşilor (87.000 de vizitatori pe an), Gheţarul Scărişoara (cel mai vechi gheţar din Europa, 4.000 de ani).

Majoritatea locuitorii ţării nu ştiu despre cele 530 de situri naturale protejate incluse în reţeaua Natura 2000, a precizat Radu Vădideanu, manager de proiect la Centrul Naţional pentru Dezvoltare Durabilă (CNDD). „68% dintre români nu au auzit niciodată de această reţea. 93% dintre cei din Regiunea Vest nu sunt informaţi despre Natura 2000, respectiv 59% din Regiunea Nord-Vest. Nici măcar cei din localităţile de pe teritoriul acestor situri nu ştiu acest lucru. Cei mai mulţi dintre cei care au auzit au aflat de la televizor", a detaliat Vădineanu.

Vezi filmul cu prezentarea Munţilor Apuseni

CNDD şi Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice au organizat ieri la Cluj o informare dedicată RNV, în cadrul campaniei naţionale Info Natura 2000. Scopul principal al reţelei este de a găsi soluţii pentru desfăşurarea activităţilor economice prietenoase cu mediul, simultan cu protecţia biodiversităţii şi nu de a interzice activităţile umane, libera circulaţie a persoanelor sau de a limita dreptul la proprietate. Siturile oferă oportunitatea desfăşurării de activităţi ecoturistice, păşunat şi cosit cu moderaţie, agricultura ecologică, meşteşugurile tradiţionale. În România au fost declarate 530 de situri Natura 2000. Proiectul este cofinanţat din Fondul European de Dezvoltare Regională, prin POS Mediu.

FFE infirmă taxa

Preşedintele FFE, Răzvan Nicolae-Micul, infirmă faptul că organizaţia pe care o conduce ar fi aplicat taxa amintită. "FFE Weltanschauung, în calitate de custode al sitului Natura 2000 Câmpia Careiului, nu a perceput o taxă de avizare de 1.500 de lei pentru un branşament de gaz; de altfel avizarea unor asemenea operaţiuni nu intră în competenţa custozilor ariilor protejate. Avizarea proiectelor, care intră sub incidenţa reglementărilor privind ariile protejate, s-a realizat în concordanţă cu tarifele stabilite prin ordinul nr. 1142/2010 al Ministerului Mediului şi Pădurilor", a menţionat conducerea FFE.

 

Comenteaza