Video Centru de management al traficului dronelor la Cluj

Clujul trebuie să se folosească de tehnologie pentru a deveni o zonă atractivă investițional, iar informaticienii locali să se axeze pe marile proiecte globale pentru a genera valoarea adăugată necesară dezvoltării orașului, a explicat, la Realitatea FM, Daniel Metz, directorul companiei NTT DATA România.  

"Prin anii ’70, Nippon Telegraph & Telephone, o companie de stat, a primit sarcina de a computeriza economia și societatea japoneză. Atunci au apărut PC-urile, iar japonezii au înțeles că pentru a fi performanți la nivel global trebuie să aibă câte un calculator în fiecare casă.

Acum sunt în competiție cu China, India, SUA și sunt îngrijorați că au mai puțini IT-iști, un dezavantaj concurențial. La nivel strategic ei gândesc acești pași pentru următorii 20-30 de ani. Este o mare diferență între cum gestionăm noi problemele, de la o zi la alta, și cum le abordează japonezii.

Vrem să creăm la Cluj un centru de expertiză în zona de management al traficului dronelor. Suntem aproape de a semna un prim contract în care va fi implicată o instituție guvernamentală dintr-o țară din nordul Africii. Tehnologia, inovația există mult în laboratoarele, în mintea tuturor, dar puține sunt folosite ca aplicații practice. Câte aplicații de drone avem noi în România? Vrem să facem lucrul acesta în toate zonele din Europa, avem deja primul proiect concret”.

La Cluj, mai scump ca în Germania

Omul de afaceri clujean are previziuni pesimiste asupra pieței muncii din IT. “Simt că piața IT începe să se răcească și este bine că se întâmplă așa: e ca la o mașină, nu poți să mergi mereu cu 180-190 km/h. Nouă ni se potrivește la fix pentru că am crescut, am creat structuri, iar dacă piața se răcește un pic, le vom consolida. Întrebarea pe care ne-o punem este cum ne modelăm compania pentru următorii 5-10 ani pentru că vin vremuri grele pentru IT.

Am ajuns la un plafon din punctul de vedere al costurilor operaționale, începem să intrăm pe un trend descendent al industriei IT dacă nu reușim să ne rezolvăm problemele structurale. Am bugetat pentru acest an 70 de milioane de euro în companie, cu o țintă strategică de 100 de milioane, pentru că sunt proiecte pe care le vom concretiza, dar IT-ul intră într-o fază de clarificare.

Concernul nostru înființează o subsidiară la Leipzig, care a devenit un centru al tehnologiei pentru industria auto, iar acolo costurile totale - salarii, chirie și infrastructură - sunt mai mici decât în Cluj. Acesta este deja un cartonaș portocaliu pentru noi, dacă nu vă faceți lecțiile, urmează cel roșu.

Am ajuns la plafon, nu merge mai mult! Conceptul economic trebuie să fie unul sănătos, nu poți să faci inovație fără bun-simț față de costuri, să faci dezvoltare antreprenorială fără să fii ancorat în anvelopa comercială a industriei în care operezi.

Dacă în IT cererea excede oferta pe o perioadă mai lungă, ajungem la un preț care nu ține cont de echilibrul global, iar atunci se accelerează creșterea salariilor. Avem salarii mici față de Silicon Valley sau de Germania, dar și alte condiții regionale. Dacă nu vom aduce pe piață resursele necesare, contractele vor pleca. E normal să nu mai vină investiții mari manufacturiere la Sibiu dacă acolo nu mai sunt oameni, dar nici unde este o zonă axată pe tehnologie, cum este Clujul”.

Formarea IT-iștilor: 1 milion de euro pe an

“La UBB noi avem un program de bachelor în care sunt angrenați 125 de studenți, avem 130 de oameni în reconversie profesională, plus un program de master care îl pornim din toamnă. Va fi un surplus de 300 de IT-iști pe piață, dar nu e destul. Dacă ar mai fi cinci companii, am avea 1.500 de informaticieni pe an, iar atunci punctul acela de impact îl putem împinge în sus.

Nu e ușor deloc, însă: un absolvent de informatică pe care îl luăm în companie devine profitabil din luna 25-26, de atunci îți acoperi investiția și începi să câștigi. La 10 oameni vorbim despre o investiție lunară de cel puțin 25.000 de euro, deci să duci investiția asta pentru 20-30 de oameni ajungi rapid la 1 milion de euro, iar atunci te întrebi îți permiți sau nu.

Toate companiile au intrat în "licitații" pentru angajați, sunt obligate să intre în acest joc care duce la derapaje. Noi câștigăm proiecte cu prețuri mai bune, iar cu marja generată putem aduce oameni mai scumpi, dar am produce un dezechilibru intern față de alți angajați.

Salariatul defavorizat va pune presiune pe management pentru a avea și el acel venit pentru că din diferența de 3-400 de euro și-ar putea permite o mașină în leasing și pentru soția lui sau un apartament cu o cameră în plus, pentru copii. Industria IT suferă din cauza acestor dezechilibre, iar atunci trebuie să accepți să duci în sus salariile, că în jos nu le poți duce”.

Atacul dronelor la Cluj

Una dintre marile probleme care și le pun jucătorii locali de pe piața informatică este de a răzbate peste granițe cu propriile produse. “Suntem una dintre puținele companii IT din România cu produse proprii pe care le marketează cu succes. Am luat decizia de a intra în zone inovative, de internet of things, de a duce module noi care să conecteze utilaje industriale. Ne-au întrebat japonezii dacă am fi interesați să distribuim aceste produse și în alte țări pentru că se pare că ar exista cerere și în alte zone.

Dronele vor schimba zonele urbane, vor intra în viața noastră, de la livrarea de produse până la scanarea clădirilor mari pentru a depista fisurile, ca în Dubai. Există conducte de gaz care sunt verificate ]n prezent "la picior", pe când drona ia imagini fantastice, în timp real. Aceste drone pot duce tehnologie până la 120 km, se pot întoarce la bază cu sisteme de parașute”.

Model falimentar: trimitem bușteni, aducem mobilă

“30% din business-ul nostru este local pentru că eu cred în piața regională. Noi trebuie să fim cei care merg cu tehnologie în țările din jur. Unii au resurse, gaz, petrol, dar nu au tehnologie. 1.000 de euro care îți vin dintr-o economie externă au un impact mai mare decât dacă îi faci cu firma de peste drum.

Noi trebuie să creăm aici, la Cluj, zonă atractivă din punct de vedere investițional. O companie precum Continental are un centru extrem de puternic de inginerie în România; oamenii aceia fac cercetare, nu low-cost. Dacă faci export, nu trebuie să duci în afara țării resursele naturale la un preț de nimic. Noi ducem buștenii și aducem de dincolo scaunele, un deal foarte prost. Ar trebui să aducem noi buștenii și să facem noi mobila; atunci exportul acela este aur pentru România.

IT-ul românesc este bine poziționat pentru că noi nu vindem oamenii care transpiră, ci vindem inteligența oamenilor pe care o implicăm în proiectele de la nivel global. Dacă în 10 ani marile proiecte vor fi în China, ce facem: zicem că nu ne vindem țara chinezilor? Așa funcționează lumea.

NTT a investit 200 de milioane de euro în România; ținta sa nu este de a duce cash-ul, ci de a dezvolta aici piețe regionale. Nu putem să rămânem la mentalitatea “munții noștri aur poartă, noi cerșim din poartă-n poartă. Constatăm că oamenii din Apuseni o duc la fel de rău ca mai demult, acolo nu s-a schimbat nimic”.