Cluj Innovation City, exemplu de inovare în Raportul UE

Alături de acesta mai figurează proiectul ELI-NP de la Măgurele, unde se găseşte cel mai puternic laser din lume, și Centrul Internațional de Studii Avansate Dunăre - Delta Dunării - Marea Neagră.

"Nominalizarea Cluj Innovation City pe prima poziție în raportul Uniunii Europene ne confirmă începutul bun și ne oferă încredere că vom putea dezvolta acest proiect în premieră nu doar în țara noastră, ci la nivelul întregii Uniuni Europene", a declarat Alexandru Tulai, directorul executiv al Fundației Cluj Innovation City. Potrivit acestuia, proiectul coagulează deja factori decizionali din cercetare și educație, business și administrație, iar primele elemente ale CIC ar putea primi „undă verde" anul viitor.

Raportul „Performanța cercetării și inovării în Uniunea Europeană - Progresul în inovație al Uniunii, la nivelul țărilor", finalizat recent de Directoratul General pentru Cercetare & Inovare al Comisiei Europene, arată în principal că investițiile private din sectorul Cercetare& Inovare (C&I) rămân subdezvoltate și continuă declinul de după anul 2000. De asemenea, se arată că măsurile existente de promovare a investițiilor private C&I nu sunt comparabile cu provocările cu care se confruntă întreprinderile inovatoare naționale, multinaționalele și start-up-urile.

"Mai mult, există un dezacord clar între abilitățile dorite pe piața cunoașterii și competențele oferite de mediul academic, iar acest lucru ar trebui dezbătut. O temă de discuție poate fi dacă sistemul ar beneficia în urma înlocuirii intervențiilor „aceeași măsură pentru toți" cu unele specifice întreprinderilor inovatoare cu succes demonstrat. În plus, prevederile incerte și contradictorii cu privire la drepturile de autor obligă companiile mari la o anumită reticență când este vorba să investească în inovație. Finalizarea Legii Patentelor Angajaților și implementarea normelor metodologice sunt pași esențiali către creșterea investițiilor străine directe în activitățile inovatoare din România", scrie în documentul citat. 

Cu toate acestea, raportul conisderă demnă de menționat o tendință relativ recentă, de tipul „de jos în sus", ce indică o concentrare a resurselor inovatoare în jurul unor sectoare economice cum ar fi industria auto și IT sau al infrastructurii de cercetare științifică în domenii ca științele vieții și fizica nucleară.

Ca exemple sunt date Cluj Innovation City, cluster economic focalizat pe IT, energie, mediu și sănătate, Infrastructura Europeană a Luminii (ELI-NP) din Măgurele, cluster științific promițător, şi Centrul Internațional de Studii Avansate Dunăre - Delta Dunării - Marea Neagră, care dezvoltă programe pornind de la unicitatea naturală a zonei și face parte din Strategia Dunării.

În acest context, continuă raportul, „este firesc ca autoritățile să dezvolte măsuri clare pentru a susține aceste clustere, dat fiind faptul că ele rezolvă într-o manieră „de jos în sus" probleme ale sistemului pentru care abordarea „de sus în jos" nu a avut prea mult succes până acum. Există deja date care arată că aceste clustere sunt tot mai capabile să atragă finanțări din surse europene și naționale. În plus, problema guvernanței pare să fi fost clarificată pentru proiectele concrete. Aceste clustere adună cercetători, afaceri și factori decizionali (autorități), ceea ce reprezintă triunghiul cunoașterii într-un sistem C&I național, în prezent". 

Cluj Innovation City, proiectul dat ca exemplu de bună practică, este un proiect de dezvoltare urbană integrată demarat în 2012 la inițiativa Cluj IT Cluster, cu orizont de finalizare în 2030. Gândit ca o rețea colaborativă de cercetare și afaceri, Cluj Innovation City are la bază premisele educației, ale inovației și ale antreprenoriatului, iar principalul obiectiv este să genereze dezvoltare social-economică regională sustenabilă.