Clujana și-a suspendat producția de pantofi după 111 ani. Alin Tișe exclude specula cu terenul și clădirea fabricii: „Nu sunt de vânzare"

Clujana și-a suspendat producția de pantofi după 111 ani. Alin Tișe exclude specula cu terenul și clădirea fabricii: „Nu sunt de vânzare"

Datoriile au îngropat celebra fabrică de pantofi Clujana, care a oprit producția și riscă falimentul până la sfârșitul anului. 

Cu peste 100 de ani de activitate, Fabrica de pantofi Clujana, o emblemă a orașului și a României în acest domeniu, și-a sistat activitatea de producție și poate intra în faliment până la finele lui 2022.

Fabrica este nevoită să elibereze spațiile de producția din Piața 1 Mai. În 2018, Clujana a fost cumpărată de Consiliul Județean (CJ) Cluj pentru a fi salvată de insolvență. De atunci și până în prezent, fabrica a reușit să revină pe linia de plutire, ba chiar făcuse și profit. În 2019 veniturile provenite din vânzarea produselor au crescut cu 136% față de anul precedent, iar Clujana S.A. a înregistrat în 2019 o cifră de afaceri de 1.847.754 milioane de lei, cu un număr mediu de 123 de angajați, potrivit datelor consultate de ZIUA DE CLUJ pe site-ul termene.ro.

„Solicitarea a fost făcută de către ANAF, unde se acumulaseră niște datorii destul de mari. În momentul respectiv, Consiliul Județean, ca să nu lase fabrica executată și în insolvență, a achitat datoriile Clujana, în jur de 23 de milioane de lei care erau la ANAF, astfel putându-se să se facă reintegrarea economică. În februarie 2020, datoriile la ANAF s-au soldat, dar au rămas niște datorii către furnizor și către salariați", a explicat directorul fabricii, Călin Oancea, pentru antena3.ro.

Prima idee de revitalizare a fabricii a vizat deschiderea mai multor magazine în țară, dar socoteala de acasă nu s-a potrivit cu cea din târg.

„Din păcate, planul s-a dovedit a nu fi foarte benefic, în sensul că, nefiind producție ca să vină din urmă, nu prea aveai ce vinde în acele magazine și, întrucât toate erau pe minus, am decis închiderea lor din iunie și iulie 2020. Erau la Bistrița, la Sibiu și la Oradea", a mai precizat directorul Călin Oancea.

Evacuarea din spațiile de producție și posibil faliment

Acum, CJ a cerut eliberarea spațiilor pe care le cumpărase cu câțiva ani în urmă. Motivul ar fi datoriile pe care le-a acumulat Clujana.

„În 2021, dânșii ne-au dat în judecată pentru eliberarea spațiilor, întrucât trecuseră trei ani de la contractul de vânzare-cumpărare și noi încă nu părăsisem locația. În vara lui 2022 s-a pus în aplicare sentința și s-a început evacuarea și atunci am fost obligați partea de producție să o sistăm", a declarat Călin Oancea.

A fost organizată o ședință la CJ Cluj, cu scopul de a găsi soluții pentru fabrică. A fost propusă finanțarea de către instituția publică, "dar nu s-a găsit un cadru legal", a explicat directorul Clujana.

A doua variantă luată în calcul a fost falimentul, "ca datoriile pe care le avem să nu mai meargă cu penalizări, să acumuleze în continuare alte datorii de ordin salarial, ANAF și altele". A treia variantă, spune Oancea, este privatizarea fabricii. "Vom avea o AGA unde vom solicita faliment. Mă rog, dacă între timp va fi un cumpărător, n-are legătură, poate să cumpere brand-ul și firma să continue activitatea, plătește datoriile", a mai declarat directorul Clujana.

Tișe: Niciun speculant imobiliar nu va pune mâna pe clădirea fabrici și pe teren

Consiliul Județean Cluj este acționar al Clujana S.A., dar deține și clădirea și terenul pe care a funcționat fabrica. ZIUA de CLUJ a luat legătura cu președintele Alin Tișe, pentru explicații cu privire la situația tristă în care a ajuns o fabrică emblematică pentru Cluj.

„Noi nu suntem proprietarii fabricii. Am primit pe vremea acelei privatizări de la Fondul Proprietatea în custodie niște acțiuni Clujana. Nu suntem acționari majoritari, practic nu suntem proprietari, Statul în ansamblu este acționar. Practic, Statul prin Ministerul Finanțelor Publice este acționar, noi avem doar dreptul de proprietate asupra clădirilor, fabrica în sine a rămas una în regim privat, a funcționat după regulile economiei de piață”, a declarat Alin Tișe pentru ZIUA de CLUJ.

Președintele CJ Cluj a infirmat orice speculații conform cărora ar fi vorba despre interese imobiliare private în ceea ce privește clădirea și terenul fabricii Clujana.

„Terenul și clădirea aparțin de Consiliul Județean, deci, practic, nu există persoane fizice care să aibă interese, este exclus. E proprietate de stat și așa va rămâne. Și halele, și clădirea, și terenul. Nu au cum să ajungă în proprietate privată deoarece nu sunt de vânzare, nici terenuri pentru care să se facă afaceri imobiliare, pur și simplu este proprietatea județului Cluj”, afirmă Tișe.

Acesta susține că reprezentanții CJ Cluj au încercat să dea o mână de ajutor, însă nu a existat cadru legal pentru finanțarea Clujana.

„Am încercat de-a lungul anilor să găsim o formă juridică de a finanța, dar din păcate nu există în momentul de față una, pentru că Statul, prin Consiliul Județean Cluj, nu poate să finanțeze o fabrică falimentară, oricare ar fi aceea. Nu există o bază legală și în mod evident nu putem finanța fabrica, cum nu putem finanța o afacere privată din bugetul Consiliului Județean”, a explicat Tișe.

Ce soluții sunt pentru Clujana

Președințele CJ Cluj a vorbit și despre o posibilă „renaștere” a fabricii.

„Părerea mea este că ea va trebui să renască într-o altă formă. În general, din toate fabricile mari pe care le-am avut înainte de '89, puține dintre ele au rezistat în acea structură. Iată, Clujana a resistat totuși 30 de ani așa. Odată cu programul acesta de reorganizare și cu o noua repornire la alte standarde și în alte condiții, ar putea să reînceapă producția, cum s-a întâmplat și la alte fabrici ale Clujului, care s-au redimensionat, au intrat într-o altă realitate pe care o avem în prezent - concurența de pe piață, faptul că este vorba de cerere și o ofertă. Aceasta este formula prin care văd eu că ar putea renaște Clujana, cu spații mai mici și mai ieftine, să își poată relua activitatea cu cheltuieli mai mici pe partea aceasta de administrație și cu un management eficient pe care l-am avut și până acum, dar din păcate am avut costuri foarte mari. Directorul de acolo (Călin Oancea - n. red.) și-a făcut datoria pe deplin”, este de părere Alin Tișe.

Președintele CJ Cluj a vorbit și despre o eventuală privatizare și a explicat că doar brand-ul poate fi cumpărat, deoarece clădirea și terenul se află în proprietatea Consiliului.

„Clujana în momentul de față nu mai are nimic, clădire, terenuri. Acestea sunt în proprietatea statului și a Consiliului Județean Cluj și nu pot face obiectul unei tranzacții imobiliare. Fabrica a rămas cu angajații, circa 50 de persoane sau chiar mai puțin. Nu mai au spații de funcționare. Au doar marca în sine, care și aceea trebuie evaluată printr-o expertiză. În rest, Clujana nu are nimic în proprietate nici astăzi. Dacă ar fi să fie privatizat ceva acolo, nu prea este ce să fie vândut. Ar fi cumpărată strict doar pentru nume și personalul calificat care lucrează acolo”, a spus Alin Tișe.

111 ani de Clujana. De la afacerea familiei Renner la faliment

Fabrica Clujana a fost înființată în anul 1911 de familia Renner, sub denumirea de „Fabrica de Piele Frații Renner & Co”. După Primul Război Mondial (1914-1918) a devenit societate pe acțiuni, schimbându-și denumirea în „Dermata" și devenind cea mai mare fabrică de încălțăminte din România.

A fost nationalizată de guvernul comunist în 1948 și redenumită „Fabrica de încălțăminte Janos Herbak", apoi „Fabrica de Pielărie și încălțăminte Cluj", iar în final „SC Clujana SA". În anii '80, fabrica ajunge cea mai mare de acest gen din estul Europei. Avea 8.000 de angajați, cu secții proprii de tăbăcărie, fabrici de tălpi, de încălțăminte și articole din cauciuc.

Comenteaza