Clujul, în topul insolvențelor de pandemie

Cele mai multe insolvenţe au fost în domeniile hoteluri-restaurante, industrie, retail, energie și auto, primele trei locuri pe țară fiind ocupate de Bucureşti, Braşov și Cluj.

Potrivit agenției de consultanță Sierra Quadrant, 2021 va fi anul în care multe companii, în special întreprinderi mici și mijlocii, vor fi nevoite să găsească soluţii pentru plata datoriilor restante, rostogolite din anul trecut. Pentru multe, chiar şi în condiţiile revenirii economiei pe linia de plutire, misiunea va fi imposibilă, iar numărul insolvenţelor va atinge un nivel semnificativ.

În 2020, pe fondul pandemiei, firmele au acumulat datorii, şi-au rostogolit creanţele. Multe dintre ele au încercat să se reinventeze, însă criza a spulberat multe domenii de activitate, precum comerţul tradiţional, HORECA, industria de evenimente.

,,Multe companii, aflate pe pierdere înainte de criză, au primit un ajutor nesperat. Au ţinut afacerea în funcţiune pentru că au beneficiat de ajutorul oferit de stat. Din păcate, în 2021, sprijinul statului se va diminua treptat şi se va axa către companiile care au potenţial, astfel că din economie vor dispărea multe IMM-uri, mai ales din zona serviciilor afectate de pandemie. Multe firme vor fi cu spatele la zid, vor trebui să îşi restructureze afacerile’’, arată analiza Sierra Quadrant.

Scăderea numărului dosarelor noi de insolvenţă, în 2020, cu 12% faţă de anul precedent, de la 6.524 în 2019 la 5.694 în 2020, trebuie pusă, astfel, pe seama facilităţilor oferite de guvern şi a blocării activităţii instanţelor. În acest an, potrivit estimărilor companiei, nu este exclus să atingem un nivel al insolvenţelor similar cu cel înregistrat în urmă cu 10 ani. 60.000 de firme se vor afla sub semnul restructurării (insolvenţă, concordat preventiv, faliment, suspendarea activităţii), pe fondul scăderii sprijinului oferit de stat şi accesului dificil la liniile de finanţare bancară.

În 2020, pandemia a afectat în principal firmele mici şi mijlocii, slab capitalizate şi prost manageriate. Cele mai multe s-au confruntat cu probleme serioase de cash-flow, în condiţiile blocajului financiar şi al imposibilităţii de a accesa credite bancare, patru din cinci IMM-uri fiind nebancabile.

Cifra de afaceri a companiilor care au deschis insolvenţe anul trecut a atins 1 mld.euro, cu 25% mai mare decât în 2019, iar valoarea activelor implicate se cifrează la 1,6 mld.euro, cu peste 30% mai mare decât în 2019. Anul trecut, cele mai multe insolvenţe au fost în HORECA, industrie, retail, energie, auto, în Bucureşti, Braşov, Cluj, Constanţa, Iaşi, Timişoara.

Studiul estimează că în 2021 vor fi afectate de insolvenţe şi domeniile conexe, de la transportul aerian la agricultură, auto (piese şi subansamble) şi turism. Dincolo de efectele pandemiei, cum peste 90% dintre firme sunt slab capitalizate, marea problemă o va reprezenta blocajul financiar, fapt care va afecta puternic cashflow-ul acestora.

Potrivit unui studiu realizat de Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România, mai mult de jumătate din IMM-urile româneşti au întâmpinat probleme la încasarea facturilor în 2020. Durata medie de plată a facturilor a crescut la 120 de zile, faţă de 115 zile în 2019.

58% dintre reprezentanţii companiilor din România, chestionate la finele anului trecut într-un barometru Sierra Quadrant, afirmă că mai au fonduri disponibile numai pentru 1-2 luni. Luna martie va reprezenta, pentru multe companii, un moment important, în care patronii sau acţionarii vor trebui să decidă dacă mai continuă afacerile sau închid porţile business-ului.

Pe 31 martie va expira termenul până la care firmele vor putea accesa procedurile de eşalonare sau amnistie fiscală a datoriilor către stat. În cazul amnistiei pentru dobânzi, penalităţi şi accesorii, potrivit OUG nr. 69/2020 şi prelungită prin OUG 229/2020, contribuabilii vor trebui să facă dovada achitării obligaţiilor fiscale principale restante, până la 31 martie 2021.

Obligaţia include accesoriile restante care nu pot beneficia de amnistia fiscală, depunerea tuturor declaraţiilor fiscale şi depunerea cererii de anulare a accesoriilor pentru care se aplică procedura amnistiei până la data de 31 martie 2021, sub sancţiunea decăderii.

Amnistia se aplică nu doar pentru obligaţiile datorate ANAF, ci şi pentru obligaţiile bugetare administrate de alte instituţii sau autorităţi publice, cum ar fi Administraţia Fondului pentru Mediu (AFM). Dincolo de datoriile la stat, patronii/acţionarii vor trebui să ia o decizie, pînă pe 15 martie, şi în privinţa continuării suspendării ratelor şi a leasingurilor, mai cu seamă că acestea au acumulat dobânzi în 2020.

,,Pentru mulţi va fi aproape imposibil să mai beneficieze de aceste facilităţi, în condiţiile în care perioada maximă de suspendare a ratelor de 9 luni include şi perioada pentru care au fost suspendate creditele în 2020, astfel că băncile vor avea o reală problemă cu creditele neperformante”, explică experţii.

560.000 de debitori au beneficiat de moratorii legislative şi private până acum (14,7% din totalul creditelor acordate de sectorul bancar). Mulţi dintre antreprenori au învăţat lecţia crizei şi că, în ultimele luni, au luat măsurile necesare de restructurare, în afara insolvenţei. 2020 a adus, pe de altă parte, o îmbunătăţire a disciplinei financiare. Băncile au refuzat la plată cecuri şi bilete la ordin de 2,2 miliarde de lei, în scădere cu 30% faţă de anul precedent.