Clujul își face fond de investiții pentru filme. “Vrem busines sau rămânem cu idei frumoase?”

Regiunea Clujului și-a propus să devină un pol tehnologic în producția audio-vizuală - creat în jurul TIFF - care însă presupune înființarea unui fond de investiții pentru industria filmului.

“Noi analizăm deja de trei ani acest lucru, am constatat că există ceva oportunități în postprocesare, tehnologia informației, VTX, dar de fapt nu avem niciun business în industria filmului, nicio casă de producție. Sunt producători, avem două facultăți de film, vine în fiecare an câte un val de studenți noi, dar absolvenții merg la București, se reorientează spre alte domenii.

Dacă nu vom avea acel fond pentru filme, degeaba sunt oameni specializați în realitatea virtuală, creare de jocuri. Am cunoscut mulți creativi care habar n-au să conceapă un buget, un plan de afaceri sau să atragă fonduri pentru dezvoltare. Până la urmă ce vrem la Cluj: să facem business, să obținem niște bani sau ne mulțumim cu ideile frumoase?

În afară de acest fond de investiții în care poate să se implice și municipalitatea, e nevoie de un organism catalizator - o organizație-umbrelă, dar și un incubator de afaceri axat pe industria filmului; cele care funcționează acum în oraș nu au această componentă”, relevă Cristian Hordilă, managerul Festivalului Internațional de Film Transilvania (TIFF).

Acesta a prezentat Manifestul TIFF, dezvoltat de antreprenori vizionari, reprezentanți ai autorităților publice locale, persoane creative din artă, cultură sau din mediul academic din Cluj. Documentul de poziție conține direcții de acțiune pentru creativi, antreprenori, sectorul public și vrea să inspire noi forme de colaborare între discipline și modele noi de business aflate la intersecția filmului, jocurilor video, animației și tehnologiei audiovizuale în Cluj.

Strategia de pe Dealul Lomb

Ovidiu Cîmpean, director de dezvoltare locală în Primăria Cluj-Napoca (PCN), și Anamaria Vrabie, director al diviziei de inovare urbană a Centrului Cultural Clujean (CCC) au dezvăluit strategia orașului în privința locurilor de muncă din economia locală. Prezentarea a abordat viitorul muncii întreprinse la nivelul industriile creative. Programul Cluj Future of Work (CFW), care a câștigat grantul European Urban Innovative Actions, testează la nivel local impactul industriilor creative și culturale asupra unei economii locale mai competitive și mai echitabile.

PCN și CCC vor elabora strategii pentru un viitor comun în domeniu, luând în calcul aspecte pornind de la educație, reorganizarea spațiului de muncă și recalificarea personalului și până la restructurarea radicală a sistemelor socio-economice. CFW va continua activitățile realizate de Divizia de Inovare Urbană Cluj-Napoca, prima de acest fel din Europa de Est, care abordează provocările referitoare la mobilitate urbană, locuințe și viitorul locurilor de muncă.

“Este prima dată când în Europa de Est se acordă acest grant, condiția pusă la Bruxelles fiind ca proiectul să fie unul inovativ. Sunt anumite exemple de orașe precum Paris, Rotterdam, dar noi nu vrem să mergem pe linia lor. Bugetul CFW este de 5,6 milioane de euro, dintre care câte 38% vor merge pe partea de cercetare și testare, respectiv achiziția de echipamente, 10% partea administrativă, 8% incluziune socială – cum ar fi persoanele care locuiesc în zona Pata Rât și 6% pe activități de marketing. Durata proiectului este 2019-2021, însă vrem să creăm mecanismul financiar prin care acest proiect să continue din 2022 încolo”, spune Anamaria Vrabie.

“Suntem în perioada de organizare a licitațiilor pentru cele trei laboratoare pe care le vom crea în Centrul Regional de Excelență pentru Industrii Creative (CREIC) pe care tocmai l-am inaugurat pe Dealul Lomb: film, design și Industrie 4.0. Ideea este de valorificare a potențialului industriilor culturale și creative de aici. De la începutul anului viitor vor funcționa aceste laboratoare, iar în 2021 vom replica aceste modele la companiile partenere”, detaliază Ovidiu Cîmpean.

InfiniTIFF Summit, de la Cluj, a fost o oportunitate pentru schimb de cunoștințe și networking interdisciplinar în domeniul producției virtuale. Evenimentul din cadrul TIFF se adresează profesioniștilor din cinematografie, business, IT, tehnologie, design interesați să exploreze modul în care producția virtuală reconfigurează procesele de producție și viitorul produselor audiovizuale. Deoarece uneltele virtuale dezvoltate pentru megaproducții sunt la îndemâna filmelor independente și cu buget mai mic, producția virtuală oferă noi oportunități pentru creativi și antreprenori.

Subiectele puse în discuție au fost cum poate producția virtuală să eficientizeze financiar producția de film, dar și în conținut, ce efect are reconfigurarea producției asupra poveștilor spuse pe marele și micul ecran, cum pot fi create rețele locale care să răspundă nevoilor proiectelor internaționale, cum se poate adapta mâna de lucru la cerințe, metode și unelte în permanentă schimbare sau cum pot diferite industrii precum cinematografia, jocurile video și tehnologia informației să colaboreze eficient.

Programul infiniTIFF Summit caută să inițieze un dialog interdisciplinar între industrii implicate. La Platinia Center a fost organizat și un forum care a oferit oportunitatea celor interesați (antreprenori, freelanceri, cercetători) de a face prezentări de un minut pentru produse, servicii și abilități specifice. Cu această ocazie, antreprenori internaționali care activează pe plan local, dar și în Miami sau Hamburg au oferit locuri de muncă sau posibilități de parteneriat în industria filmului.

Guido van Nispen (Amsterdam), think tank Silicon Valley i4j
Ritmul rapid de creștere a inteligenței artificiale este egalat doar de numărul de titluri sumbre pe care le creează. Astăzi, majoritatea analiștilor consideră că această tehnologie va cauza pierderi în masă ale locurilor de muncă, iar oamenii se simt amenințați. Vestea bună este că inteligența artificială poate să ajute oamenii să-și găsească locurile de muncă pe care și le doresc cu adevărat, făcând ceea ce știu cel mai bine, punând talentul uman în centrul procesului de angajare, generând mai multă valoare pentru întregul sistem. Acest fenomen se numește economie centrată pe oameni.

Jean-Colas Prunier (Paris), fondator PocketStudio
Instrumentele folosite în prezent de studiourile de animație și VFX, realitatea virtuală și realitatea augmentată, sunt pe cale să devină mainstream, procesoarele devin din ce în ce mai performante, iar tehnologia 5G este la orizont. Aceste tehnologii vor transforma modul de a expune poveștile și fluxurile de lucru folosite de creatorii de conținut audiovizual. PocketStudio este un instrument nou pentru crearea conținutului digital, care va fi lansat în cursul acestui an.

Mikael Windelin (Copenhaga), producător independent
Efectele vizuale au devenit parte a filmelor independente. Trucurile digitale reduc costurile cadrelor costisitoare, dar ajută producătorii și regizorii să crească impactul vizual al poveștilor. Varietatea de tehnici digitale din ultimii ani a dus la o integrare în proces a experților VFX încă din faza de dezvoltare a scenariului și a permis creatorilor de filme europene să se aventureze abordând teritorii vizuale și narative neexploatate.

Hermione Flynn, David Bennett (Berlin), fondatori Mimic Productions
Digital Humans sunt în trend - există din ce în ce mai multe exemple de celebrități 100% virtuale care au câștigat adepți și au creat influență, iar un număr tot mai mare dintre acestea apar în filme, jocuri, experiențe VR sau reclame. Tehnologia grafică, storytelling-ul și social media se reunesc pentru a crea aceste noi ”ființe”. Avatarurile vor deveni o realitate comună.