Clujul, pe locul trei în România în topul măsurilor antipoluare

Municipiul Cluj-Napoca se află pe a treia poziție în România la măsurile luate de autoritățile locale împotriva poluării aerului, după Brașov și Galați.

Observatorul Român de Sănătate (ORS) a analizat activitatea autorităților locale din cele mai mari 15 orașe românești și acțiunile concrete întreprinse de acestea pentru a reduce poluarea aerului în ultimii doi ani. Niciuna dintre marile primării din România nu a reușit să acumuleze măcar jumătate din scorul maxim posibil acordat pentru acțiunile împotriva poluării.

Primăriile care acționează cel mai decis în direcția reducerii poluării sunt Brașov, Galați și Cluj-Napoca. Cel mai puțin preocupate de reducerea poluării și efectele acesteia asupra sănătății locuitorilor sunt primăriile Brăila, Bacău și Constanța.

Indicatorii analizei

1. Intervenții economice pentru reducerea poluării aerului
2. Intervenții administrative pentru reducerea poluării aerului
3. Intervenții comportamentale pentru reducerea poluării aerului
4. Infrastructură care face posibilă reducerea poluării aerului
5. Indicatori direcți de poluare a aerului

Restricțiile impuse în pandemie, în primăvara lui 2020, au curățat rapid aerul. După relaxarea măsurilor, poluarea a revenit, iar în unele orașe situația este mai gravă decât înainte de pandemie. Datele Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) arată că poluarea aerului ucide 7 milioane de oameni în întreaga lume în fiecare an și că 9 din 10 persoane respiră aer care depășește limitele pentru poluare stabilite.

Particulele în suspensie (PM) sunt particule solide și lichide suspendate în aerul înconjurător, fiind responsabile pentru decesele premature prin atac cerebral, cancer pulmonar și boli cardiovasculare. Există două tipuri: grosiere (PM10) și fine (PM2,5). PM2,5 sunt nocive pentru sănătate chiar și la concentrații mici în aer deoarece dimensiunea lor scăzută le permite să traverseze plămânii și să ajungă direct în sânge.

În 2020, jumătate dintre orașele europene au depășit recomandarea OMS privind poluarea anuală cu PM2,5. Cele mai ridicate niveluri de poluare cu PM2,5 au fost înregistrate în Europa de Sud-Est. România este una dintre cele opt țări în care emisiile de NOx și PM10 au crescut între anii 1990 și 2018. Poluarea aerului cauzează boli care determină rate mai mari de deces în urma îmbolnăvirii de Covid-19, potrivit OMS.

29.230 de români mor anual din cauza bolilor provocate de poluare, țara noastră aflându-se pe locul 7 la nivel european în ceea ce privește numărul deceselor premature cauzate de poluare la mia de locuitori. Poluarea omoară de 15 ori mai mulți români decât accidentele rutiere.

România se află pe locul 15 în topul celor mai poluate țări din Europa, conformul Raportului Mondial despre Calitatea Aerului din 2020. La nivel european, țara noastră are cele mai ridicate costuri sociale anuale pe cap de locuitor datorate poluării (1.810 de euro).

Niciunul dintre cele 15 orașe incluse în analiză nu are stabilite zone cu emisii scăzute. Statisticile din decembrie 2020 arată că jumătate dintre autoturismele din România sunt mai vechi de 15 ani. Emisiile motoarelor Diesel sunt carcinogene de grup 1, reprezentând una dintre cauzele cancerului pulmonar.

12 orașe dintre cele 15 analizate au achiziționat în ultimii doi ani autobuze Diesel, deși emisiile acestora sunt nocive pentru sănătatea populației. Doar opt primării au achiziționat mijloace de transport în comun cu propulsie electrică în ultimii doi ani, însă o parte dintre ele încă așteaptă ca acestea să le fie livrate.

Doar șase primării dintre cele 15 au achiziționat tramvaie sau troleibuze în ultimii doi ani. Trei dintre orașele analizate nu au rețea de tramvai sau troleibuz. Niciunul dintre orașe nu a organizat campanii de informare și conștientizare a cetățenilor cu privire la importanța calității aerului și efectele nocive ale poluării.

Datele arată că acțiunile împotriva poluării întreprinse de către autoritățile locale de la prima ediție a clasamentului (2018) și până acum sunt insuficiente. Pentru a contracara cât mai rapid efectele devastatoare ale poluării aerului asupra sănătății cetățenilor

Recomandările ORS

- Încurajarea utilizării modurilor active de transport, precum bicicletele sau vehiculele electrice.
Stabilirea unor zone cu emisii scăzute, unde au acces doar vehicule care respectă standarde ridicate de poluare
- Scutiri de taxe pentru mașinile care poluează puțin (existente în Belgia sau Franța)
- Modernizarea transportului public în comun prin scoaterea din circuit a vehiculelor vechi și achiziționarea celora care nu poluează
- Interzicerea folosirii motoarelor diesel în interiorul orașului (existente în Atena, Bruxelles, Berlin, Madrid, Paris)