Clujul se umple de orăşele ale viitorului. Pe hârtie

Lombul, Rădaia şi Tăietura Turcului ar trebui să se transforme în câţiva ani din dealuri, păşuni şi păduri în gazde pentru minioraşe, populate cu institute de cercetare, sedii de companii, birouri şi locuinţe, alimentate cu energie verde. Cel puţin aşa arată masterplanurile desenate de iniţiatorii lor.

Studiul pentru conceptul orăşelului de la Rădaia a fost realizat în cadrul subproiectul „STP - parteneriat pentru înfiinţarea de parcuri ştiinţifice şi tehnologice în Europa de Est", finanţat ca parte a proiectului SMART+ din Programul European de Cooperare Teritorială INTERREG IV C. Dintre variantele de amplasamente, echipa de proiect a ales să studieze o zonă de 50 ha de la Rădaia (300 ha disponibile), unde a pregătit conceptul unui miniorăşel pentru un teren care e acum păşune comunală, dar recent introdus în intravilanul localităţii. Masterplanul desenat prevede împărţirea terenului în mai multe zone şi funcţiuni: zonă pentru activităţi de producţie şi depozitare, zonă de parc fotovoltaic, zone de cercetare, de activităţi culturale, dar şi spaţii de cazare, locuire, recreere şi birouri. „Va fi important ca acest spaţiu să aibă şi astfel de funcţiuni, fiind departe de oraş. Primăria din Baciu are, prin acest studiu, o bază prin care să controleze dezvoltarea zonei. Acum se introduce apă şi canalizare", a menţionat Anca Virginaş, arhitect responsabil de proiect. Un aspect esenţial în dezvoltarea parcurilor ştiinţifice ţine de utilizarea şi valorificarea resurselor de energie regenerabilă, a mai subliniat aceasta.

Subproiectul STP a beneficiat de un buget de 212.100 de euro şi a fost gândit în condiţiile în care prezenţa parcurilor ştiinţifice este deficitară în zona Europei de Est, iar investiţiile în cercetare reprezintă o treime din media europeană, susţin iniţiatorii demersului. Partenerii din cadrul proiectului, alături de Agenţia de Dezvoltare Regională Nord-Vest (cu sediul la Rădaia), au fost municipiul Burgas (Bulgaria), Parcul Tehnologic Walqa (Regiunea Aragon, Spania) şi Centrul pentru Cercetare şi Tehnologie Hellas (Regiunea Macedonia de Vest, Grecia). Trecerea de la concept la realitate de teren a noului orăşel nu are deocamdată termene, mai ales în condiţiile în care la nivelul judeţului au mai fost lansate iniţiative în mare măsură similare, unde parţial se intersectează chiar şi numele partenerilor. Existenţa a două astfel de concepte - Cluj Innovation City - CIC (prin clusterul Cluj IT) şi Tetapolis - a fost adusă în discuţie chiar la evenimentul în care s-a marcat încheierea programului SMART. „Acum se complică lucrurile, într-un fel, aşa că am vrea să înţelegem cum se poziţionează acest proiect. Nu văd un conflict în ideea de a se dezvolta cât mai multe astfel de proiecte, dar chestiunea care ar trebui avută în vedere ţine de capacitatea locală de a le susţine. Nu vorbesc doar de investiţiile necesare, ci şi de resursa umană disponibilă. Ar fi bine să ne adunăm forţele", a intervenit Stelian Brad, prorector Universităţii Tehnice şi unul dintre cei implicaţi în proiectul CIC.

Acesta e un alt proiect-mamut anunţat la Cluj, susţinut prin clusterul Cluj IT şi al cărui master-plan prevede mai multe zone de activitate: ancora dezvoltării este informatica, dar se doreşte prezenţa altor domenii conexe, proiectul are o componentă de cercetare aplicată şi alta de „lifestyle". Pe hârtie, orăşelul inovării se împarte în mai multe arii rezidenţiale, IT City, Bio City, Energy City (cu spaţii dedicate cercetării, alături de universităţi, pe teme legate de energia regenerabilă). Mai apar zona medicală, un cartier pentru activităţile de educaţie, un muzeu al ştiinţei şi birouri, o zonă de comerţ şi agrement şi una de industrii creative. Proiectul ar avea nevoie de câteva sute de hectare, iar zona vehiculată ca viitoare gazdă este Lombul. "Există commitmentul primăriei de a aloca 200 ha în zona Dealului Lomb", a menţionat Brad. Deocamdată nu există însă niciun act oficial în acest sens, dar primarul şi-a manifestat declarativ sprijinul pentru iniţiativă. În prima jumătate a anului viitor ar trebui să fie finalizat studiul de fezabilitate, spun reprezentanţii Cluj IT, iar potenţialele surse de finanţare sunt diverse, de la fonduri europene la parteneri din mediul public sau privat.

În noiembrie, Clujul a primit oficial titlul pentru un viitor parc ştiinţific şi tehnologic, Tetapolis. După finalizarea studiului de fezabilitate ar trebui să se treacă la amenajarea infrastructurii. În proiect au fost cooptate universităţile de stat din Cluj. Cel mai probabil, va fi găzduit pe un teren din vecinătatea parcului industrial Tetarom I, de pe Tăietura Turcului, după cum anunţau reprezentanţii Consiliului Judeţean (CJ). Proiectul a fost demarat la iniţiativa Tetarom, societate controlată de CJ, care administrează cele trei parcuri industriale ale judeţului.

SMART+ este un proiect lansat pentru inovarea în cadrul IMM-urilor şi finanţat prin programul european INTERREG IVC. La Cluj, încheierea proiectului a fost marcată printr-o conferinţă cu prezentarea concluziilor şi rezultatelor. „Toate aceste proiecte pot fi continuate, fiindcă există multe oportunităţi în cadrul a diferite programe care vor putea fi accesate. Important este să existe continuitate", a subliniat Diana Urdea, şefa Serviciului de Dezvoltare Regională din cadrul Consiliului Judeţean, instituţie implicată în SMART.
În cadrul SMART+ au fost aprobate şapte subproiecte, Clujul fiind implicat în cinci dintre acestea. Sub-proiectele aprobate:
• Regiuni Turistice Inovative şi Responsabile (IART TERRITORIES)
• Întărirea competenţelor managerilor financiari în fază incipientă (Innofin)
• Clustere şi reţele, motoare ale dezvoltării prin creşterea competitivităţii şi a capacităţii de inovare a regiunilor (regioNet)
• SME Go Reţele Globale (SMEGoNET)
• Parteneriat pentru înfiinţarea de parcuri ştiinţifice şi tehnologice în Europa de Est (STP)
• Rolul Serviciilor Inovative pe Piaţa Turismului pentru Sprijinirea Dezvoltării Regionale (SMART TOURISM)
• Cluster Transnaţional în Energii Regenerabile (TREC)