De ce se scumpesc benzina și motorina când petrolul se ieftinește. Explicație

Prețurile benzinei și motorinei au crescut recent cu aproximativ 5 bani pe litru, deși evoluția cotației petrolului Brent nu indica o presiune de majorare a prețurilor, potrivit unei analize AEI.

Analistul în energie Dumitru Chisăliță susține că această evoluție trebuie analizată în contextul măsurilor privind plafonarea adaosului comercial, introduse prin OUG nr. 19/2026 și completate ulterior prin OUG nr. 24/2026.

Autoritățile au prezentat măsura drept un instrument menit să limiteze creșterile speculative și să reducă prețurile la pompă, fiind stabilit un plafon al adaosului comercial la nivelul mediei înregistrate în 2025.

Explicațiile AEI privind evoluția prețurilor

„Recent, Petrom a majorat prețurile carburanților cu 5 bani pe litru atât la benzină, cât și la motorină. La prima vedere, decizia pare greu de înțeles. În perioada respectivă, cotația petrolului Brent nu oferea un argument evident pentru o scumpire, iar cursul de schimb nu exercita presiuni semnificative asupra costurilor de import. În lipsa unor explicații convingătoare, mulți consumatori s-au întrebat firesc: de ce cresc prețurile când principalii indicatori ai pieței nu justifică o astfel de mișcare? Răspunsul s-ar putea afla tocmai într-o măsură guvernamentală care a fost prezentată drept un instrument de protecție a consumatorilor”, arată analistul, potrivit economedia.ro. 

Potrivit acestuia, plafonarea adaosului comercial poate influența modul în care funcționează concurența pe piață și poate determina companiile să își adapteze strategiile de preț.

„Însă, plafonarea adaosului comercial poate schimba subtil regulile jocului. Atunci când statul stabilește că adaosul maxim permis este cel practicat în medie în anul precedent, acel plafon încetează să mai fie doar o limită superioară. El poate deveni o referință de piață, o țintă spre care operatorii economici tind în mod natural. Orice marjă neutilizată reprezintă profit pierdut, iar orice companie listată la bursă are obligația față de acționari să maximizeze profitul în limitele legii”, comentează președintele AEI.

Posibilul efect al plafonării

Analistul explică faptul că efectele măsurii diferă în funcție de evoluția cotației petrolului.

„Dacă prețul petrolului crește, plafonul poate limita extinderea marjelor și poate proteja consumatorii. Dar dacă prețul petrolului scade, companiile nu sunt obligate să transfere integral această reducere către clientul final. Dimpotrivă, ele pot avea interesul să mențină prețurile suficient de ridicate pentru a conserva adaosul comercial permis de reglementare”, explică Chisăliță.

Acesta spune că fenomenul este cunoscut în teoria economică și poate conduce la o uniformizare a prețurilor în jurul plafonului stabilit de autorități.

„Astfel, ceea ce a fost conceput ca un plafon poate deveni un prag de referință. Este un fenomen cunoscut în teoria economică și observat în numeroase piețe reglementate, efect de ‘focalizare’ a prețurilor în jurul plafonului (a se vedea piața gazelor). În loc să stimuleze concurența, plafonul ajunge să ofere tuturor participanților o indicație clară asupra nivelului considerat acceptabil”, precizează analistul.

Piața carburanților, dominată de câțiva jucători

Asociația Energia Inteligentă arată că efectele unei astfel de măsuri pot fi amplificate de structura pieței carburanților din România, unde câțiva mari operatori dețin o pondere importantă.

Cu toate acestea, organizația subliniază că nu există în prezent dovezi care să demonstreze o legătură directă între plafonarea adaosului comercial și majorarea recentă a prețurilor la pompă.

„Desigur, trebuie făcută o precizare esențială. Nu există în prezent dovezi publice că majorarea de 5 bani operată de OMV Petrom în 23 iunie 2026 a fost determinată direct de mecanismul plafonării adaosului comercial. Pentru o asemenea concluzie ar fi necesare date detaliate privind marjele realizate în 2025, costurile efective din iunie 2026 și modul concret de calcul utilizat de companie. Totuși, din punct de vedere economic, ipoteza este plauzibilă. Ea explică un fenomen care altfel pare dificil de justificat, creșterea prețurilor într-un context în care nici cotația petrolului și nici cursul valutar nu indicau o presiune imediată asupra costurilor”, adaugă specialistul.

Dumitru Chisăliță avertizează că intervențiile statului în economie pot genera efecte secundare nedorite și că rezultatele unei politici publice trebuie analizate prin prisma impactului produs în piață.

„El spune că intervențiile statului în formarea prețurilor sunt adesea prezentate ca soluții simple la probleme complexe. În realitate, ele produc efecte secundare care deși sunt întotdeauna anticipate de experți, nu sunt niciodată acceptate de decidenți. O măsură concepută pentru a limita profiturile excesive poate ajunge să reducă presiunea concurențială. O reglementare menită să ieftinească produsele poate încetini chiar procesul de ieftinire”.

Și adaugă: „De aceea, succesul unei politici publice nu trebuie judecat după intențiile sale, ci după rezultatele pe care le produce în practică. Iar dacă plafonarea adaosului comercial a contribuit, chiar și indirect, la menținerea unor prețuri mai ridicate decât cele care ar fi rezultat din concurența liberă, atunci avem în față încă un exemplu al unei realități economice incomode, măsurile administrative pot face bine pe termen scurt, dar costurile ascunse ajung întotdeauna să fie suportate tocmai de consumatorii pe care urmăresc să îi protejeze”, a concluzionat președintele AEI.