Directorul Terapia: “Producția de medicamente în țară a scăzut cu 40%. Fabricile nu vor mai fi profitabile”

Dragoș Damian, director general al fabricii de medicamente Terapia, avertizează că majorarea taxei clawback va duce la scăderea dramatică a profitabilității unităților din țară, în condițiile în care în ultimii ani producția a scăzut deja foarte mult.

"Pentru a da un exemplu asupra impactului negativ al politicilor publice din domeniul manufacturii de medicamente din România, este suficient să arătăm că în 2006 se fabricau în țară pentru desfacere pe piață internă 314 milioane de cutii de medicamente, în vreme ce în 2016 se fabricau doar 190 de milioane, o scădere de 40% în 10 ani.

Toate analizele de prognoză arată că cel târziu în trimestrul IV din 2018 taxa va atinge nivelul record de 30%. Asta înseamnă că o fabrică de medicamente din țară este obligată la plata a 30% taxă pe cifră de afaceri și 16% impozit pe profit, lucru absolut nesustenabil", a declarat Dragoș Damian, care este și director executiv al Patronatului Producătorilor Industriali de Medicamente din România (PRIMER).

În aceste condiții, toate medicamentele care costă sub 25 lei nu vor mai putea fi fabricate în țară, iar cei 8 milioane de pacienți care utilizează medicamentele ieftine, în majoritate cu venituri mici și pensionari, nu le vor mai găsi în farmacii începând cu 2019, conform PRIMER, ce reunește 16 fabrici de medicamente.

Taxa clawback, introdusă în 2009 și aplicată exclusiv producătorilor de medicamente, a crescut în trimestrul I din 2018 cu 20% față de aceeași perioadă a anului 2017 și cu 55% față de trimestrul I din 2016, ajungând astfel la 24,13%, al treilea procent ca mărime de când a fost introdusă.

La introducere aceasta a fost considerată ca o măsură temporară, în contextul crizei financiare, aplicată exclusiv producătorilor de medicamente. Statul, prin Casa Națională de Sănătate, își stabilește un plafon de cât își permite să deconteze în fiecare an. Ce trece de acel plafon este împărțit între toți productorii de medicamente și așa rezultă această taxă.

Producătorii au două probleme cu acest mecanism, pe care le expun de aproape un deceniu, însă fără niciun rezultat. În primul rând, că nu e predictibil. În primul trimestru din 2017 taxa a fost 15%, iar în ultimul, 23,8%. Pentru o societate este esențial că, atunci când își face planul de business, să știe exact ce taxe are de plătit.

O altă problemă e că taxa e calculată global, acea împărțire frățească. Adică nu contează că unii au vândut mult peste plafon și alții nu l-au depășit deloc, toți plătesc egal. Și statul român ia taxa de clawback la prețul din farmacie, adică producătorul plătește taxa și cu adaosul distribuitorului, și cu adaosul din farmacie.

"Evoluția taxei clawback din ultimii doi ani a făcut ca peste 2.000 de medicamente, în majoritate costând sub 25 lei și fabricate în țara, să dispară din farmacii și spitale. La o taxă clawback de 30% toate medicamentele care costă sub 25 de lei sunt nerentabile, iar producătorii vor fi obligați în cele din urmă să le scoată din portofoliu.

Plătind aproape 50% taxe și impozite, fabricanții din țară nu au cum să se dezvolte, pierzând din competitivitate. Escaladarea acestei taxe face rău la toată lumea: pacienții nu mai găsesc medicamentele de care au nevoie la prețul corect, sistemul sanitar va trebui plătească mai mult pentru tratamente mai scumpe, iar industria nu va putea să-și continue planurile de modernizare și extindere", arată PRIMER.