Dragoș Damian: „Când cumpăr pâine sunt atent să fie fabricată de un producator din Cluj, deşi dacă vine din străinătate, refrigerată şi apoi coaptă, n-am facut nimic”

Pâinea cu seminţe s-a scumpit de la 4 lei la 6,5 lei (62,5%), minipateurile din supermarketuri de la 2,5 lei la 3,5 lei (40%) suta de grame. Mai jos, un tabel cu scumpiri din lumea reală, nu din cea imaginară a guvernanţilor noştri.

Nu ştiu preţul la franzelă, dar am căutat pe Google şi creşterile de preţuri în procente sunt similare cu cele din titlu. Când cumpăr pâine sunt atent să fie fabricată de un producator din Cluj, deşi dacă vine din străinătate, refrigerată şi apoi coaptă, n-am facut nimic.

Desigur, opinia și tabelul de mai jos (datele sunt interne) nu sunt despre pâine, subiectul senzațional care bântuie opinia publică de câteva zile. Este vorba aici despre inflație plimbătoare, posibil galopantă, în mare măsură nejustificată și despre cifrele din lumea reală, mult diferite față de cele date de institutele subordinate puterii.

Pe lângă reluarea consumului după încetarea lockdown-ului, toate creșterile de prețuri care vor urma sunt rezultatul:

• cresterii prețurilor la utilități - nu stim exact de ce pentru că apă, carbune, gaz ți petrol avem în țară, dar sunt convins că vreun analist o să ne explice cum e cu acciza, certificatul, tariful reglementat, cogenerarea, etc. (acestea sunt scoase din calculul din tabel);

• inflației din țările exportatoare - când ești captiv importurilor pentru că nu mai produci mai nimic în țară imporți și inflația din țara de origine a produsului;

• războaielor tarifare dintre China și restul lumii – materiile prime fabricate în marea lor majoritate acolo s-au scumpit din cauza creșterii cererii și a tarifelor, transportul către UE s-a scumpit etc.

Și uite așa, utilităti, materii prime, și mărfuri banale se scumpesc și vor atrage după sine o scumpire a produselor finite cu valoare adaugată. Iar analiștii și institutele subordinate puterii vă mint prin “puterea statisticii”, creșterile de prețuri pentru un operator industrial iulie 2021 vs iulie 2020 sunt cele din tabelul de mai sus, nu cele din datele oficiale. De aceea s-a și sesizat BNR și a vorbit de inflație de peste 5%. Așadar, cresterea economică estimată de UE pentru “tigrul român” de peste 7% vine din inflatție de aproape 7%.

Dar guvernanții și influencerii lor – coaliții, forumuri, camere de comerț, analiști care când sunt în guvern când la firme de consultanță, etc. – au să vă explice că nu exista motive de ingrijorare.

Ca și comentariu de subsol, în tabel apar și date privind scumpirile la materiile prime și materialele din industria farmaceutică și la costurile transportului din China către UE. Dacă în restul cazurilor creșterile de prețuri vor fi suportate în cele din urmă de consumator, în cazul medicamentelor prețurile sunt controlate și înghețate (stimați politicieni, nu mai minițiți pensionarii că s-au scumpit medicamentele….), astfel încât o să vedem cum au să se descurce siturile din țara care fabrică medicamente care costă 5-10 lei.