Economia Clujului a rezistat pandemiei. București, Timiș și Constanța, mult mai lovite

Clujul este creditat printre județele care vor avea cea mai mare ascensiune economică în anii viitori. În pandemie economia județului a pierdut doar 1,1%, față de scăderea de 3,4-7% din București, Timiș sau Constanța.

Contracția națională a produsului intern brut (PIB) a fost de 4,4% în 2020, comparativ cu 2019, potrivit Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză (CNSP). Clujul a scăzut cu doar 1,1%, în vreme ce județe comparabile, precum Timiș sau Constanța au dat înapoi cu 5,6%, respectiv 7%, conform Economedia.

Un județ cum e Constanța, unde turismul și comerțul internațional dețin o pondere însemnată în activitatea economică, era firesc să se diminueze puternic într-un an marcat de scăderea ambelor sectoare. La fel, Argeșul, a cărui economie e dependentă de construcția de mașini, afectată grav de consecințele pandemiei. În schimb, un județ cum e Clujul, unde tehnologia informației și construcțiile dețin cote semnificative, e mai puțin afectat.

În prețuri curente, necorelate cu inflația, economia Clujului chiar a crescut. „Ceea ce este distinctiv pentru Cluj este faptul că este județul cu cea mai mare creștere a PIB din România, în prețuri curente, de 0,8 miliarde de lei, în 2020 față de anul precedent. Această împrejurare este cu atât mai semnificativă cu cât polii de dezvoltare cu care este îndeobște comparat, fie că vorbim de București, Timiș sau Iași, au înregistrat scăderi și la acest capitol.

Explicația nu poate consta decât în structura economică, în care industrii inovative, cum este bunăoară IT-ul, au continuat sa funcționeze aproape nestingherite. Chiar și numărul de angajați a cunoscut o ușoara creștere. Rezultatul e cu atât mai meritoriu cu cât, aidoma întregii țări, HoReCa a fost profund afectată, și, de asemenea, întregul ecosistem economic specific, clădit în jurul profilului universitar al municipiului Cluj-Napoca, a avut mult de suferit”, a declarat un expert din cadrul unei firme de consultanță din Big 4.

„În perioada pandemiei, economia județului Cluj a fost susținută de performanțele obținute în sectorul construcțiilor, în sectorul imobiliar - cele mai multe tranzacții, cel mai mare preț/mp din țară, dar și în sectorul IT&C, unde Clujul ocupă al doilea loc din țară, după București ca furnizor de servicii în acest domeniu”, arată CNSP.

În corelare cu inflația, nu a existat niciun județ care să înregistreze creșteri, iar în toate a scăzut PIB/locuitor. Acest ultim indicator este mai mare la București (28.435 euro/locuitor), Cluj (15.801 euro) și Timiș (13.747 euro). CNSP a publicat și estimările evoluțiilor economice până în 2024.

Urmează patru ani de creștere la nivel național, cu un ritm mediu anual de 4,7%. Brăila, Bistrița-Năsăud, Maramureș și Satu Mare se numără printre județele cu cele mai modeste creșteri prognozate, în vreme ce Buzăul, Galațiul sau Clujul vor fi printre județele cu cele mai bune performanțe.

Bucureștiul va continua să domine, urmând să genereze 23,7% din PIB al României în 2024. Următorul județ ca pondere este Cluj, care în 2020 a produs 5,2% din PIB, iar în 2024 va ajunge la 5,4%. Timiș va scădea ca pondere de la 4,5 la 4,4%.