Femeile și IT-iștii dau tonul pe piața vinului în Cluj
- Scris de Calin Poenaru
- 29 Oct 2016, 16:25
- Economie
- Ascultă știrea
CcDe ce sunt atât de puţine femei în această industrie? Se consideră că este un „sport bărbătesc”?
E adevărat că numărul bărbaților care activează în domeniu este mai mare, dar în ultimii ani a început să crească numărul de femei implicate în toate sectoarele acestei industrii, de la producția de vinuri până la vânzări, marketing, iar în restaurante numărul somelierilor femei a crescut destul de mult.
Contrar tuturor părerilor, statisticile ne arată că femeile consumă mai mult vin decât bărbaţii și intervin semnificativ în decizia de cumpărare. Anumite trenduri au fost influențate de către femei: consumul vinurilor rose, care are loc acum în toate sezoanele, nu numai primăvara-vara; tendinţa către frizzante, prosecco, şampanie, dar şi tendința pentru cocktailuri realizate din aceste produse vine tot de la ele.
Ce fel de vinuri se cumpără la Cluj?
În Cluj există deja de ceva timp o tendință de creștere în achiziționarea vinurilor destinate sectorului hoteluri, restaurante, catering (HoReCa), vinuri care se găsesc îndeosebi în magazinele specializate, apreciate de un public cu venituri medii şi mari. Raportul de achiziție între vinuri albe/ rose/ roșii este supus într-un anumit procent influențelor de sezon, dar e supus în același timp și preferințelor personale.
Dacă este să ne raportăm la tipul de vin sec/ demisec/ dulce, în general în sectorul HoReCa a crescut substanțial cererea și consumul vinurilor seci, pe când în retail se păstrează tendința de achiziție pentru vinurile demiseci, demidulci și dulci. Cramele mari au scăzut ca pondere și prezență în HoReCa, dar se păstrează în retail. În meniul restaurantelor și pe rafturile magazinelor specializate sunt prezente tot mai multe vinuri provenite de la crame noi, crame medii și mici care acordă o atenție deosebită atât calității vinurilor, cât și prezentării sticlelor, etichetelor.
Iau străinii vinuri româneşti?
Străinii care ajung în România doresc să încerce vinuri din soiuri tradiționale, astfel că Feteasca Neagră, Feteasca Regală, Feteasca Albă, Negru de Drăgăşani sunt doar câteva din soiurile testate și apreciate de către străini. Recomandarea acestora este de a încerca să pătrundem pe piața internațională cu soiuri autohtone. Una dintre piețele europene cele mai vizate pentru export este reprezentată de Anglia; englezii sunt mari amatori de vinuri bune, cumpără cantităţi mari, majoritatea importate, ei nefiind producători.
Şi cum stăm la calitatea vinurilor faţă de alte ţări?
În ultima perioadă au apărut foarte multe crame în România, mai ales ca urmare a fondurilor europene generoase acordate pentru replantări de vie, care pot acoperi până la 90% din investiţia totală, dar şi pentru dotările din cramă, cu o finanţare maximă de 50%. De altfel, este singura ramură din agricultură care avut o absorbţie de 100% a fondurilor europene.
Înlocuirea unui hectar de vie poate ajunge la 18.000 de euro, dintre care subvenţia acoperă 13.000 de euro. Au fost create plantații noi cu suprafețe variabile de la câteva hectare până la 100-500 ha. Anul acesta, potrivit viInternational Organisation of Vine (OIV), România a revenit la un nivel bun de producție, pentru 2016 fiind estimată o producție de 4,8 milioane hectolitri, cu 1,3 milioane hectolitri sau 37% mai mult decât în 2015, ceea ce o plasează pe locul 13 în clasamentul celor mai mari producători de vin la nivel mondial.
Atragerea fondurilor europene a dus și la introducerea unor tehnologii noi, dotări cu echipamente de ultimă generație, atât în plantații, cât și în crame. Cramele aleg azi să producă vinuri calitative, care să facă față concurenței, atât pe piața internă, cât și externă, calitatea vinurilor fiind dată în primul rând de calitatea strugurilor, grija pentru producerea lor dar și tehnologia aplicată în cramă.
Cât de naturale sunt aceste produse? Auzim multe despre vinuri „îndoite”, vinuri cu chimicale, vinuri din pastile. Iar pe sticle scrie „conţine sulfiţi”.
Cramele din România mizează azi pe calitatea produsului, branding, marketing și vizibilitate, o dovadă a calității fiind și premiile și certificările obținute la diverse concursuri naționale și internaționale. Prezența vinurilor contrafăcute în piață s-a bazat foarte mult timp pe o legislație prost aplicată, pe lipsa procedurilor de control al vinurilor din piață, dar azi ponderea vinurilor contrafăcute în România a scăzut foarte mult. Alinierea legislației viei și vinului la cea europeană, controlul plantațiilor nou înființate și controlul calității vinurilor au devenit obligatorii în contextul fondurilor comunitare alocate României, neregulile constatate ducând automat la obligativitatea restituirii fondurilor primite.
Așa numitele “vinuri din pastile” erau realizate din apă distilată, alcool etilic pur, arome, coloranţi sintetici, aspartam în loc de zahăr rezidual. Sulfiţii reprezintă singurul conservant care poate să conserve perfect un vin, să îl păstreze de la recoltare și procesare până la vânzarea finală și consum. Sulful intră în masa vinului, îl conservă și îl protejează împotriva refermentării sau a apariției bolilor specifice vinului. Legea viei şi vinului reglementează cantitatea de sulf care poate fi prezentă în vin în funcţie de tipul acestuia. Vinurile roşii seci conțin cea mai redusă cantitate de sulf, deci sunt şanse mai mici ca după ce le consumi să ai dureri de cap, hiperaciditate gastrică. S-a încercat conservarea vinurilor cu alte tipuri de conservanți, majoritatea pe bază de acizi, dar s-a constatat că ei reduc în timp din culoarea naturală.
Recolta de toamnă cum se prezintă?
Au fost pierderi în locurile unde a ajuns grindina sau îngheţul din primăvară. Zone din Transilvania cum sunt Lechinţa, Târnave au fost mai puţin afectate, în Sălaj sunt suprafețe afectate de grindină, sau în sud, unde a apărut îngheţul. Dealu Mare, Drăgăşani, Vrancea nu au avut probleme. În consecinţă, anul acesta vom avea un vin de bună calitate, chiar dacă la unii producători cantităţile vor fi mai mici, per total în 2016 înregistrăm o creștere de producție.
Avem producători în Transilvania, a apărut primul şi la Cluj.
Piaţa globală a vinului, ca stil de vinificare, are două diviziuni: „lumea veche” – Franţa, Italia, Spania, Portugalia, şi „lumea nouă” – SUA, Noua Zeelandă, Australia, Chile, Africa de Sud. În Transilvania, unde există variaţii mari de temperatură între zi şi noapte, se pot produce vinuri cu o mai mare aciditate, cu un stil de vinificare de „lume nouă”, expresive, aromate și complexe.
La Turda este o vie tânără, cu expunere sud-vestică, iar solul este unul special, cu mineralitate deosebită. De altfel, podgoria este situată pe terenul fostului institut de cercetare, deci sunt premise pentru calitate, soiurile au fost bine alese şi pot fi diversificate. Ţinta producătorilor din Turda este prezenţa în sectorul HoReCa.
Cât de educat este publicul clujean în privinţa vinurilor?
Asistăm la o cerere în creştere din partea marilor companii, creșterea cea mai dinamică este a celor din tehnologia informaţiei, pentru cursuri de iniţiere în aprecierea vinurilor de bună calitate. În afară de teambuilding-uri, conferinţe, cocktailuri, sunt şi tineri IT-işti care se strâng de la sine şi participă la cursuri, degustări. Noi organizăm un astfel de curs care durează patru săptămâni, în fiecare luni, trei ore pe zi.
Participanţii învaţă să deguste vinul, să își ia corect informațiile de pe etichetă, apoi li se prezintă vinurile albe, vinurile rose și roşii, vinurile spumante şi frizzante, tehnologia producerii lor, la ce temperaturi se servesc, asocieri culinare. Sunt învățați să acorde punctaje și aprecieri diferitelor sortimente, după grile specifice concursurilor internaţionale.
O altă componentă este educarea personalului de servire din localurile clujene în privinţa vinurilor recomandate pentru specialităţile gastronomice. După ce am implementat un asemenea program într-un restaurant din oraş, vânzările de vin au crescut în prima lună cu 25%. E bine că majoritatea proprietarilor localurilor cunoscute din Cluj sunt dispuşi să investească în oamenii lor.
A trecut în mediul privat
Ioana Bidian Micu a predat timp de 11 ani viticultura, ampelografia şi oenologia la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Cluj-Napoca. Părăsind mediul academic, pasiunea sa pentru vin s-a transpus ulterior în proiecte de business development, management, marketing şi branding, strategii de poziţionare şi de vânzare a vinurilor. Printre proiectele sale se numără ArtVinium Wine Club şi târgul de profil WineUp Fair in Transylvania.
