Guvernul pune înapoi 230 de milioane de euro în conturile Băncii Transilvania
- Scris de Călin Poenaru
- 05 Feb 2019, 13:56
- Economie
- Ascultă știrea
Acțiunile Băncii Transilvania (BT) Cluj au crescut cu 18% în ultimele trei zile de tranzacționare la Bursa de Valori București (BVB), mai ales după ce reprezentanții guvernului au admis că taxa bancară ar putea fi relaxată sau chiar eliminată.
Acțiunile BT au urcat în 1 februarie cu 3%, în 4 februarie cu 11%, iar în 5 februarie cu aproape 4%, în contextul în care investitorii speră la relaxarea taxei bancare după declarațiile Darius Vâlcov, consilierul premierului Viorica Dăncilă. O evoluție ascendentă, de 11% în două zile, au cunoscut și acțiunile Băncii Române pentru Dezvoltare – Groupe Societe Generale.
Vâlcov a spus că guvernul vrea să discute cu Banca Națională a României o posibilă redefinire a modalităţii de calcul a indicelui ROBOR sau chiar o eventuală eliminare a acestuia ca parte a unei soluţii de a evita taxarea sistemului bancar. Discuţiilor dintre BNR şi Ministerul Finanţelor Publice au fost amânate.
Comitetul de Supraveghere Macroprudenţială a decis constituirea unui grup de lucru care va analiza taxa pe activele bancare, iar concluziile urmează să fie prezentate peste două săptămâni. Guvernul a decis să nu includă în bugetul pe 2019 posibilele venituri aferente taxei pe activele bancare, ceea ce a condus la îmbunătăţirea percepţiei investitorilor.
Taxa pe active bancare, denumită iniţial de lăcomie, ar eroda 62% din profitabilitatea BT şi 56% în cazul BRD, ceea ce diminuează drastic perspectivele de recompensare cu dividende a investitorilor, potrivit ZF.
Capitalizarea bursieră a celei mai tranzacționate bănci din România scădea la mijlocul lunii ianuarie cu un sfert, de la 11,28 la 8,26 de miliarde de lei după anunțurile celei de-a doua "revoluții fiscale", făcute de reprezentanții guvernului, conform calculelor ZIUA de CLUJ. Conducerea BT s-a plâns că nu a fost consultată în privința acestor modificări.
Guvernul voia să introducă de la 1 ianuarie o taxă pe activele bancare denumită iniţial “de lăcomie”, în urma căreia instituţiile de credit sunt impozitate diferenţiat în funcţie de nivelul dobânzii ROBOR. Modalitatea de taxare nu era clară şi nici explicată în Monitorul Oficial.
Într-o singură lună, Horia Ciorcilă, preşedintele BT, care deţine 4,3%, cel mai mare investitor individual, a pierdut 124 de milioane de lei ca urmare a impactului primelor declarații. Fondatorul BT era cotat în ultimul Top Capital cu o dețineri de 80 de milioane de euro, iar în aceste condiții averea lui se diminua cu o treime.
Grupul BT mai înglobează Volksbank România, Bancpost, Viktoriabank, dar și instituții financiare nebancare înghițite de BT de-a lungul vremii. Conglomeratul financiar-bancar cu sediul la Cluj grupează 10.000 de angajați din România și din alte state.
Arestat preventiv în 2015
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie aproba în 2015 arestarea preventivă a lui Darius Vâlcov, fost ministru al finanțelor publice, în dosarul în care Direcția Națională Anticorupție îl acuza de trafic de influenţă. Acesta a fost suspectat şi că a folosit informaţii obţinute când a fost primar, senator şi ministru pentru a sprijini o firmă de cadastru, una de contabilitate şi un birou de avocatură. Procurorii susţineau că aceste firme erau deţinute de Vâlcov, dar erau administrate prin interpuşi.