Hidrocentrala Tarnița – Lăpuștești: Studiul de fezabilitate vechi de 17 ani, scos la vânzare după falimentul companiei de proiect

Studiul de fezabilitate realizat în 2008 pentru proiectul hidrocentralei cu acumulare prin pompaj Tarnița–Lăpuștești, actualizat ultima dată în 2014, urmează să fie scos la vânzare, fie prin licitație, fie prin negociere directă. 

Documentația, elaborată de Institutul de Studii și Proiectări Hidroenergetice (ISPH), se află în patrimoniul companiei de stat Hidro Tarnița SA – înființată în 2013 pentru implementarea proiectului, dar aflată în faliment din noiembrie 2023, după eșecul atragerii de investitori privați între 2014 și 2017. Studiul include analize tehnice și economice detaliate: studii topografice și geotehnice, planșe tehnice, soluții de racordare la Sistemul Energetic Național (SEN) și evaluarea rolului hidrocentralei în SEN, potrivit profit.ro. 

Licitația organizată în 2023 pentru un nou studiu de fezabilitate a eșuat, iar participanților li s-a comunicat că documentația veche este proprietatea intelectuală a Hidro Tarnița SA și poate fi achiziționată doar în cadrul procedurii de faliment.

Interes internațional pentru proiect

Proiectul Tarnița atrage în prezent interesul grupurilor francez EDF și japonez Itochu, care au purtat în 2025 discuții aplicate cu Transelectrica privind fezabilitatea acestuia. Și Hidroelectrica și-a declarat interesul. Importanța studiului vechi ar putea crește semnificativ, mai ales în contextul unui amendament legislativ care ar permite demararea proiectului fără un studiu nou, prin simpla actualizare a indicatorilor tehnico-economici.

Hidro Tarnița SA este controlată de Societatea de Administrare a Participațiilor în Energie (SAPE – 99,358% din capital), acționar minoritar fiind Complexul Energetic Hunedoara (0,642%), ambele deținute integral de Ministerul Energiei. Studiul este evaluat la 4,126 milioane lei (circa 812.000 euro) plus TVA. Vânzarea depinde de aprobarea creditorilor, în condițiile în care datoriile companiei se ridică la 11,1 milioane lei.

Dispute și creanțe

Cel mai mare creditor este SAPE (8,9 milioane lei), însă creanța este subordonată și va fi recuperată doar dacă rămân fonduri după plata altor datorii. Creanțele salariale se ridică la circa 1,34 milioane lei, iar cele bugetare la aproape 860.000 lei. Creditorii pot cumpăra studiul compensând creanțele cu prețul, plus eventualele diferențe.

Hidroelectrica a încercat să se înscrie la masa credală cu o creanță de 4,46 milioane lei, reprezentând suma plătită în 2014 pentru documentația proiectului, plus dobânzi și penalități. Compania avea o hotărâre judecătorească de executare silită încă din 2017, însă lichidatorul a respins cererea pe motiv de prescripție, decizie confirmată definitiv în 2024. Dacă dorește studiul, Hidroelectrica va trebui să îl cumpere.

Detalii tehnice ale proiectului inițial

Planul vechi prevedea construirea unei centrale de 1.000 MW, cu patru grupuri de câte 250 MW, amplasată la 30 km de Cluj-Napoca, pe valea Someșului Cald. Construcția ar fi durat între 5 și 7 ani, obiectivele fiind echilibrarea SEN în perspectiva punerii în funcțiune a reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă și integrarea producției intermitente din surse eoliene și solare.