Idee de afacere, lansată la Cluj: catering ţărănesc pentru nunţi, botezuri şi înmormântări

Firme de catering ţărănesc pentru nunţi tradiţionale, botezuri şi chiar înmormântări, aceasta este ideea inedită de antreprenoriat lansată de un profesor de la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară (USAMV) Cluj-Napoca pentru studenţii săi care locuiesc în mediul rural.

Avram Fiţiu, conferenţiar doctor la Facultatea de Agricultură a USAMV, a declarat corespondentului MEDIAFAX că, mai demult, satul românesc s-a mobilizat şi s-a organizat astfel încât putea aproviziona, din resursele proprii ale ţăranilor, evenimente de familie, iar banii nu ieşeau din comunitate, ci rămâneau pe plan local.

„Civilizaţiile rurale se nasc şi mor, deşi noi, românii muritori de rând, ne comportăm ca şi cum ele ar fi veşnice. Dacă ne uităm, astăzi, la mediul rural românesc, în materie de servicii agro-alimentare, mare parte din nunţile, botezurile şi înmormântările care au loc aici sunt aprovizionate de firme de catering de la oraş.

Nu a fost întotdeauna aşa, pentru că, de-a lungul istoriei, satul românesc s-a mobilizat şi s-a organizat astfel încât să poate aproviziona, din resursele proprii ale ţăranilor, o nuntă, un botez sau o înmormântare. Era o acţiune socială, dar şi una de natură economică, deoarece se mobilizau resursele comunităţii, iar banii nu ieşeau din sat, ci rămâneau pe plan local. 

Astăzi, în ultimul sat din România, când este un eveniment de familie, banii ies din sat şi merg la oraş, iar satul românesc este epuizat pe toate căile şi i se ia tot ce are valoros, cultura, tradiţiile, şi nu i se dă nimic în schimb”, a spus Fiţiu.

Potrivit acestuia, în noul context în care lucrurile devin rare, iar mâncarea ţărănească a devenit o raritate şi este căutată, este loc de o afacere, pentru cei care vor să ofere lucruri rare şi valoroase.

 „Pentru satul românesc, care se găseşte în profundă agonie socială, cu reperele fundamentale pierdute sau dezechilibrate, propunem o soluţie economică salvatoare, şi anume, înfiinţarea de firme de catering de către tineri antreprenori din mediul rural pentru nunţi ţărăneşti tradiţionale, botezuri şi înmormântări.

Avem o mare oportunitate în România pentru mii de nunţi tradiţionale în care ţăranii se pot organiza, la fel ca în Germania sau Franţa, şi să îşi deschidă propriile servicii de catering. Doar nu vom lăsa firmele de la oraş să ne vândă mâncare din supermarket pentru o nuntă tradiţională?

Nu ar fi logic şi nu ar fi normal. Ar fi înfiinţate astfel de structuri, mai ales în zone cu pensiuni agroturistice, unde s-ar obţine, în plus, aprobări pentru bucătării de catering şi ar fi oferite meniuri având la bază produsele alimentare provenind de la ţărani”, a explicat Fiţiu.

Acesta a subliniat că există în mediul rural românesc o mare varietate de produse tradiţionale, fiind vorba de peste 100 de feluri de mâncare pentru un sat, numai că nu sunt recunoscute şi atestate la nivel european.

Fiţiu susţine că astfel de firme de catering pentru nunţi tradiţionale ar avea o serie de avantaje pentru satul românesc şi anume faptul că se pot face economii financiare mari prin îmbrăcămintea tradiţională ce trebuie scoasă din lăzile de zestre sau relansând afaceri de artizanat tradiţional în satul românesc, se pot face economii prin creşterea viţeilor, porcilor, păsărilor necesare pentru furnizarea cărnii de pe masa nuntaşilor, evitându-se îmbolnăvirea acestora cu carne chimizată din supermarket.

„Se pot face mari economii financiare prin furnizarea de brânzeturi din producţia proprie, prin cultivarea de cereale pentru pâinea de pe masa nuntaşilor, prin cultivarea de plante şi arbori ornamentali specifici pentru împodobirea steagului, caselor mirilor şi a căminului cultural, prin furnizarea de ulei şi oţet din producţia proprie, prin cultivarea de legume din grădinile proprii, prin furnizarea de siropuri şi sucuri din producţia proprie, prin producţia proprie de ţuică, vin sau murături”, a precizat acesta.

În opinia acestuia, nunta ţărănească tradiţională poate reprezenta baza reconstruirii de entităţi economice şi sociale în satul românesc, prin noi familii ce se aşează în sat, dar poate reprezenta şi baza revenirii în ţară a milioane de români plecaţi să lucreze în străinătate.

„Nunta tradiţională ţărănească poate să reprezinte şi o soluţie culturală, dacă se cuplează cu evenimente agro-culturale, care pot fi relansate, cum ar fi Măsurişul, Dragobetele Sânzienele, Tânjeaua, plecarea oilor în munte de Sfântul Gheorghe, coborârea oilor din munte de Sfântul Dumitru, Festivalul Strugurilor, al Cireşelor, Cartofului sau al Ţuicii”, a conchis Avram Fiţiu.