În 2014 Europa trece peste criza economică, dar rămâne cu sechele (studiu)

Criza financiară generează, pe termen lung, efecte mult mai severe în Zona Euro decât în SUA şi Marea Britanie, arată o analiză a companiei de audit Ernst&Young.

În pofida noilor semnale de creştere în Zona Euro, sechelele severe rămase în urma recesiunii vor fi resimţite pentru mulţi ani de acum înainte, arată analiza.

2014 va fi primul an în care se va înregistra creştere economică pozitivă după 2011, ca urmare a redresării exporturilor şi a relaxării măsurilor de austeritate. Cu toate acestea, se estimează că se va menţine un ritm scăzut de creştere economică, cel puţin în viitorul apropiat - se arată în ediţia de iarnă a studiului EY -Eurozone Forecast (EEF).

Studiul prognozează o contracţie de 0,5% a PIB-ului în acest an, urmată de o creştere de 0,9% în 2014. Redresarea economică a Zonei Euro va continua să fie lentă în perioada 2015-2017, estimându-se o rată medie de creştere anuală de 1,6%. Deşi prognozele pentru regiune sunt slabe, aderarea la Zona Euro rămâne, pe mai departe, o ţintă atractivă pentru economiile din estul Europei. Letonia va deveni cel de-al 18-lea membru al Zonei Euro, începând cu 1 ianuarie 2014, şi este de aşteptat ca Lituania să-i urmeze în 2015.

"Pe măsură ce ne apropiem de 2014, condiţiile economice din Zona Euro ar trebui să se îmbunătăţească", spune Marie Diron, consilier economic pentru EY Eurozone Forecast. "Vom asista la creşterea cererii interne ca urmare a stabilizării ratei şomajului şi a continuării scăderii inflaţiei care vor încuraja consumul. Chiar şi în acest context, redresarea economică trebuie să aibă la bază un program mai extins de reforme menite să stimuleze competitivitatea".

Comparând datele înregistrate în perioada 1998-2007 cu cele din perioada 2008-2017, devine evident impactul pe termen lung generat de criza Zonei Euro în regiune, subliniază studiul. Creşterea anuală a PIB-ului în perioada 1998-2007 a înregistrat o valoare medie de 2,3%, în timp ce, în perioada 2008-2017 se estimează că aceasta se va situa în jurul valorii de 0,4%.

Prognoza arată că PIB-ul Zonei Euro va ajunge să depăşească cu 3% valoarea maximă înregistrată înainte de criză abia spre sfârşitul anului 2017. În contrast, e de aşteptat ca PIB-ul Marii Britanii să fie cu 8% mai mare, iar activitatea S.U.A. să depăşească cu 20% nivelul atins în 2007.

Raportul subliniază, de asemenea, diferenţe majore în ceea ce priveşte rata şomajului, estimându-se că se vor înregistra 17 milioane de şomeri pentru perioada 2008-2017, comparativ cu doar 13 milioane de şomeri în decada anterioară.

În ceea ce priveşte investiţiile în regiune, prognoza anticipează o contracţie de aproximativ 0,1% pe an pentru decada 2008-2017, în scădere faţă de media anuală de creştere de 3,3% înregistrată în decada precedentă.

"Zona Euro este pe cale să-şi revină, însă va rămâne cu sechele grave în urma crizei", spune Mark Otty, managing partner EY pentru zona Europei, a Orientului Mijlociu, Indiei şi Africii. "Creşterea va continua să fie lentă iar rata şomajului, deşi în curs de stabilizare în prezent, va rămâne ridicată. Toate acestea vor atrage după sine implicaţii serioase pentru afacerile din regiune şi pentru planurile lor pe termen lung".

Faza iniţială de redresare a Zonei Euro a fost determinată de relansarea schimburilor comerciale iar EEF prognozează că exporturile vor continua să-şi accelereze creşterea, pe măsură ce economia globală se consolidează şi comerţul internaţional se intensifică. În plus, cererea internă, care a jucat un rol determinant în privinţa creşterii economice în ultimii ani, ar trebui să se îmbunătăţească începând cu 2014. Măsurile de austeritate vor continua să îngreuneze creşterea, însă impactul lor va fi considerabil mai mic decât în anii anteriori.

Situaţia gospodăriilor este, de asemenea, pe cale să se îmbunătăţească. Consumatorii s-au confruntat cu o perioadă prelungită de scădere a salariilor reale şi de creştere a şomajului, toate acestea diminuându-le drastic puterea de cumpărare. Odată cu scăderea inflaţiei şi stabilizarea şomajului, presiunea se va diminua iar EEF prevede o creştere de până la 0,5% a consumului în 2014, după o scădere estimată de 0,6% în 2013.

În plus, climatul investiţional dă semne de ameliorare. Sondajele de evaluare derulate în mediul de business arată că încrederea revine - atât în privinţa pieţelor interne cât şi a celor externe - pe fondul unor previziuni mai bune şi a scăderii nivelului de risc.

Creşterea şomajului a reprezentat o îngrijorare majoră în perioada crizei din Zona Euro. Cu toate acestea, datele recente sunt încurajatoare: rata şomajului s-a menţinut relativ constantă la nivelul Zonei Euro în ultima parte a anului 2013 iar ţările cu cele mai ridicate rate ale şomajului, cum ar fi Grecia şi Spania, au raportat creşteri mult mai mici. Totuşi, EEF prognozează menţinerea pe termen lung a problemei şomajului în Spania şi Grecia, cu o rată estimată la peste 25% până în 2017.

Marie Diron comentează: "Redresarea relativ slabă, combinată cu încercarea companiilor de a-şi îmbunătăţi profitabilitatea şi productivitatea, indică faptul că vom asista, pe mai departe, la creşteri modeste ale şomajului în 2014. Această estimare se poate, totuşi, dovedi prea pesimistă. Astfel, o situaţie mai favorabilă pentru piaţa forţei de muncă ar putea să asigure o redresare mai fermă a cheltuielilor de consum".

Prognozele şi analizele cuprinse în EY Eurozone Forecast au la bază modele ale Băncii Centrale Europene pentru economia Zonei Euro. Aceste modele sunt dezvoltate pe baza unor teorii şi tehnici economice de vârf folosite de BCE pentru a realiza prognozele sale trimestriale în privinţa Zonei Euro.

EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 175.000 de angajaţi în 728 de birouri din 150 de ţări şi venituri de aproximativ 25,8 miliarde de dolari în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2013. Are peste 500 angajaţi din România şi Republica Moldova furnizează servicii integrate de audit, asistenţă fiscală, asistenţă în tranzacţii şi servicii de asistenţă în afaceri către companii multinaţionale şi locale în Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi şi Chişinău.