Isărescu: Aderarea la euro nu este un proiect abandonat / Dăianu: România poate adera la euro în minimum nouă ani
"Decalajele dintre zonele României s-au adâncit în timp. Au apărut poli de competitivitate şi zone în care sărăcia s-a adâncit. În zona Bucureşti-Ilfov PIB-ul pe locuitor a depăşit media UE, ajungând la nivelul zonei Berlinului. Sunt însă regiuni, cum ar fi cele din sud şi est care sunt printre cele mai sărace din UE. Din păcate lipsa infrastructurii acţionează în sensul adâncirii acestor diferenţe. În acest context foarte complicat trebuie să înţelegem că o pregătire adecvată pentru adoptarea euro necesită eforturi susţinute", a declarat, vineri, Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale a României, la sesiunea ştiinţifică „România în Uniunea Europeană" organizată de Academia Română.
Acesta a vorbit despre aderarea la euro, care nu este un proiect abandonat, ci unul care necesită o abordare mai responsabilă. "După izbucnirea crizei se impune îndeplinirea criteriilor pentru convergenţa reală, însă nu în mod forţat. Nivelul de convergenţă reală este un parametru esenţial pentru adoptarea euro. Dar, nu contează cât de repede creşti, ci şi cum creşti. Creşterea productivităţii cu toţi factorii săi este esenţială", a spus guvernatorul BNR.
Mugur Isărescu a vorbit despre un document elaborat de FMI arată că, ritmul anual de creştere al PIB-ului potenţial poate fi majorat la 4,5% dacă se maximizează absorbţia fondurilor UE. Rolul acestor fonduri în sprijinirea creşterii economice este esenţială.
Dacă economia românească ar creşte în acelaşi ritm ca până acum am putea adera la euro în 13 ani. Dacă am avea o creştere de 5% am avea nevoie de nouă ani, a afirmat Daniel Dăianu, membru al Consiliului de Administraţie al BNR. Acesta a spus că avem cele mai scăzute venituri fiscale din UE.
"Este încă calea lungă până la convergenţa structurală, care să îndreptăţească dorinţa noastră de aderare la euro, astfel încât acest pas să poate fi făcut. Noi propunem un minim de convergenţă de 75% din media UE. Adevărata miză este în ce condiţii şi cum vom fac aderarea. Criza a redus rata de creştere potenţială a economiei româneşti. Există indicatori de competitivitate care arată că suntem la urmă. Am încercat să estimăm perioada de timp pentru convervenţa reală. Există un timp de parcurgere al convergenţei reale. Dacă am avea o creştere cu acelaşi ritm ca până acum am ajunge la 75% în 13 ani. Dacă am avea o creştere de 5% am avea nevoie de nouă ani pentru aderare", a declarat, vineri, Daniel Dăianu, membru al Consiliului de Administraţie al Băncii Naţionale a României, la sesiunea ştiinţifică „România în Uniunea Europeană" organizată de Academia Română.
Acesta a prezentat studiul „România şi aderarea la zona euro: întrebarea este în ce condiţii!", ai cărei autori sunt: Daniel Dăianu, Ella Kallai, Gabriela Mihailovici şi Aura Socol.
"Avem cele mai scăzute venituri fiscale din UE. Doar 26% pentru a finanţa educaţia, sănătatea, pentru a asigura capacitatea de apărare a ţării, de a plăti decent oamenii care lucerază în sistemul public. Evaziunea fiscală a devenit o trăsătură cronicizată în România. Ar trebui să revenim la declararea globală a veniturilor pe care le au cetăţenii", a atras atenţia Dăianu.
Acesta a spus că avem nevoie de instituţii puternice şi de o bună gestionare a banului public. „Şi banul privat, nu numai cel public se cheltuieşte aiurea. De asemenea, avem nevoie de o reformă fiscală şi de o disciplină fiscală", a adăugat reprezentantul BNR.
România nu are altă variantă din punct de vedere economic decât aderarea la zona euro, cu toate că această nu funcţionează cum trebuie, a declarat Valentin Lazea, econmistul şef al Băncii Naţionale a României.
"Deşi zona euro nu funcţionează cum trebuie, România nu are vreo altă alternativă din punct de vedere economic. Putem sta la periferia UE, aşa cum este în mintea unora, dar asta nu este o soluţie. Intrarea în zona euro presupune patru seturi de criteria: convergenţa reală, cele juridice, pe care le cere Tratatul de funcţionare a UE (mai multă independenţă a Băncii Centrale Europene), convergenţa nominală şi cel mai important, convergenţa culturală. Există un spaţiu cultural balcanico-mediteraneean unde este acceptabil să nu-ţi onorezi promisiunile şi să nu-ţi plăteşti datoriile. Nu acelaşi lucru se întâmplă în spaţiul central european", a declarat Valentin Lazea, economistul şef al Băncii Naţionale a României, la sesiunea ştiinţifică „România în Uniunea Europeană" organizată de Academia Română.
Acesta a arătat că, în zona din care facem şi noi parte, creşterea economică se bazează pe stimulente fiscale, în vreme ce în vest aceasta se bazează pe productivitate.
"Este o cursă de maraton şi nu una de 100 de metri. Altfel păţim ce a păţit Grecia. S-a relaxat şi uite unde a ajuns", a avertizat Lazea.
Conform Tratatului privind funcţionarea Uniunii Europene, există patru criterii economice de convergenţă, pe care un stat membru trebuie să le îndepinească pentru a adopta moneda unică europeană: stabilitatea preţurilor (rata inflaţiei nu poate fi mai mare de 1,5 puncte procentuale peste rata celor trei state membre care înregistrează cele mai bune rezultate), finanţe publice solide şi sustenabile (deficitul bugetar nu poate fi mai mare de 3 % din PIB, iar datoria publică nu poate fi mai mare decât 60 % din PIB), stabilitatea cursului de schimb (Statul candidat trebuie să participe la mecanismul cursului de schimb (ERM II) timp de cel puţin doi ani fără devieri semnificative de la cursul central ERM II şi fără o devalorizare a cursului central bilateral al propriei monede în raport cu euro în aceeaşi perioadă) şi ratele dobânzilor pe termen lung (rata dobânzii pe termen lung nu ar trebui să fie mai mare de două puncte procentuale peste rata celor trei state membre care înregistrează cele mai bune rezultate în materie de stabilitate a preţurilor).
