IT-iștii Clujului, doriți în Europa. “Am vrea și noi să îi avem”

Comisia Europeană (CE) prezintă zona Clujului ca pe una de succes pe harta tehnologiei de pe continent. Bianca Muntean, desemnată ca managerul de cluster al anului în Europa, a dezvăluit strategia clusterelor clujene reprezentanților regiunilor din Uniunea Europeană (UE).

“Cluj-Napoca, socotită drept capitală informală a Transilvaniei, a devenit un pol tehnologic important, ca rezultat al abilităților tehnice pe care le au tinerii de aici. Dintre cei 400.000 de locuitori ai Clujului, un sfert sunt studenți, tineri care majoritatea rămân în oraș după terminarea studiilor. 25.000 dintre acești tineri lucrează în sectorul tehnologiei informațiilor și comunicațiilor în regiunea noastră, în acest perimetru avem 4.000 de companii IT.

În Transilvania IT Cluster (TITC) avem atât startup-uri și întreprinderi mici și mijlocii (IMM), dar și companii mari. Clusterul nostru, unul mare, cuprinde 120 de membri, față de cele din România, care au 20-30. Avem și parteneriate cu alte clustere din Cluj care activează în domenii precum mobilier, energie, agricultură, industrii creative, turism. Ne uităm la ceea fac alte regiuni dezvoltate din Vest în privința stimulării IMM-urilor”, a menționat managerul TICT, la Bruxelles.

Decizia regională, o utopie în România

“Noi am avut noroc de o administrație locală receptivă, cu toate disputele de-a lungul timpului, de ani de zile noi tot ne luptăm cu autoritățile să impunem specializarea inteligentă, inovarea, transferul tehnologic. Din păcate, în România decizia regională nu prea există și de multe ori mediul privat – unul dinamic la Cluj - trebuie să preia inițiativa.

Ne-am trezit de multe ori că politicile în privința IMM-urilor s-au făcut din birouri, la București, având la bază niște statistici depășite. Clusterele sunt cele mai potrivite pentru aceste programe deoarece noi suntem cei care vorbim zilnic cu aceste IMM-uri, știm care sunt tendințele globale pentru ca ele să își facă strategii adecvate. Am decis să coordonăm și proiectul Transilvania Innovation Hub care vizează digitalizarea mai multor sectoare economice.

Nici universitățile nu sunt atât de receptive precum am vrea noi. Suntem conștienți că nu vom putea impune peste noapte inovarea în Transilvania, dar știm că suntem pe drumul cel bun: avem multe clustere, companiile private sunt interesate, avem un mediu antreprenorial. Companiile din regiune trebuie să depășească granițele pentru că marea concurență vine din SUA și din China”, a spus Bianca Muntean.  

Universitățile, depășite de tehnologie

“În regiunea noastră avem nevoie urgentă de specialiști în roboți, dar nu îi găsim, deși trebuie să ne mișcăm cât mai repede. Unele orașe precum Clujul sau Varna au această resursă umană, ne-ar plăcea și nouă să o avem. Tocmai de aceea clusterele trebuie să coopereze prin rețele, este o oportunitate pentru dezvoltarea lor. Combinația între clustere și regiuni este una foarte bună”, este de opinie Antonio Novo, managerul clusterului IDiA Zaragoza.

“Lituania folosește foarte bine Brexitul; la noi au apărut foarte multe fintech-uri. Cum ar veni ceea ce pentru unii e rău pentru alții e bine. Totuși, pentru introducerea pe scară largă a tehnologiei cel mai important este factorul uman, de aceea este nevoie să investim în instruirea oamenilor. Și universitățile vor trebui să își adapteze programa, ceea ce astăzi nu se prea întâmplă. Pentru a dezvolta o regiune, politicile trebuie coordonate foarte bine”, consideră Agne Paliokaite, director Visionary Analitics.  

Dezbaterea despre dezvoltarea lanțurilor valorice în regiunile capabile, de la Bruxelles, s-a concentrat pe creșterea capacității ecosistemelor de inovare regionale în stimularea regiunilor de a participa la parteneriate între ele. Au participat Slawomir Tokarski - director pentru inovare și fabricație avansată în cadrul Comisiei Europene, Bianca Muntean - TITC, Antonio Novo - Alianța Europeană a Asociațiilor Naționale de Clustere și Agne Paliokaite - Visionary Analytics, Jiri Blazek - Universitatea Charles.

Întrunirea a avut loc în cadrul conferinței la nivel înalt “Regiunile inteligente” din perioada 14-15 noiembrie. Comisia Europeană, statele membre și regiunile au prezentat realizările din perioada financiară actuală, 2014-2020, dar și direcții cheie pentru specializarea inteligentă ca instrument pentru o transformare economică eficientă în perioada 2021-2027.

Călin POENARU
(Bruxelles)

Care vor fi domeniile strategice în Europa

Industria europeană are 37 de milioane de angajați și a creat 1,3 milioane de locuri de muncă din 2013 încoace, conform statisticilor CE. Datorită pieței unice, una dintre cele mai mari din lume, companiile din UE au acces la 500 de milioane de consumatori. Din 2015, Planul Juncker a mobilizat investiții de 393 de miliarde de euro și a sprijinit 1 milion de IMM-uri din UE. În perioada bugetară 2014-2020, 190 de miliarde de euro din bugetul UE este investit în cercetare, inovare și competitivitate. În propunerea sa pentru următorul buget pe termen lung al UE, 2021-2027, CE a propus creșterea finanțării pentru investiții la 650 de miliarde. Printre domeniile de interes european strategic se numără vehiculele ecologice, autonome și conectate, tehnologiile cu hidrogen, sănătatea inteligentă, internetul industrial al lucrurilor, securitatea cibernetică, reducerea emisiilor de carbon.