KPMG: De ce România e codaşă în Europa la absorbţia fondurilor europene

„Este vital ca România să se mobilizeze pentru captarea sumelor încă disponibile din fondurile UE acordate până în 2013 și să-și traseze prioritățile pentru următoarea perioadă de finanțare", arată raportul. Cu toate acestea, ultimul sondaj anual efectuat de firmele membre ale KPMG din regiune, arată că în România rata de absorbţie a fondurilor europene continuă să se situeze în urma multor țări din Europa Centrală şi de Est în multe sectoare. În timp ce Estonia, Letonia, Lituania, Cehia sunt pe primele poziții, Romania oscilează între penultimul și ultimul loc, cu puțin peste 60% contractat în ultimii 5 ani din bugetul european alocat României si sub 15% rambursat beneficiarilor.
Nivelul scăzut al absorbţiei banilor europeni este cauzat de lipsa unui proces consistent pentru elaborarea proiectelor, spune unul dintre partenerii KPMG în România, Dinu Bumbăcea. „Nevoile sunt evidente, la fel si impactul pozitiv pe care aceste intrări nerambursabile l-ar avea asupra economiei românești. Ținând cont de stadiul de dezvoltare al economiei romanești raportat la partenerii din Uniunea Europeana, România ar trebui sa fie un beneficiar net, și nu un contribuitor net. Aceasta este singura modalitate prin care decalajul față de economiile mai dezvoltate ar putea fi recuperat. Procesul de absorbție este însă complex și de durată, cu suișuri si coborâșuri - vorbim de depunere proiecte, aprobare proiecte, contractare, plăți și, nu in ultimul rând, verificarea folosirii fondurilor de către Uniunea Europeană. Investiția de timp și resurse în elaborarea proiectelor va fi răsplătită după parcurgerea tuturor acestor etape.", spune el.

„Pentru recuperarea decalajului, elementele cheie sunt o strategie guvernamentală coerentă și consistentă, anticiparea evoluției macro-economice și sectoriale, precum și mecanisme eficiente de simplificare a birocrației, de filtrare a unor contractanți eligibili și de management modern din partea autorităților", artă Daniela Nemoianu, partener executiv la KPMG în România. „Din perspectiva beneficiarilor, sunt importante transparența procedurilor, stabilitatea legislativă și eficiența procesului competitiv, precum și o selectare avizata a proiectelor pe criterii obiective de oportunitate, eligibilitate și sustenabilitate. Perioada care va urma reprezintă una dintre cele mai mari provocări pentru sectorul public - prioritățile sunt numeroase, iar constrângerile bugetare pentru România anilor 2012-2020 sunt semnificative".

Raportul "Fondurile Europene în Europa Centrală și de Est - Raport privind progresul înregistrat în 2011" a fost realizat de divizia de consultanţă în fonduri europene şi sector public, pe baza informaţiilor primite de la autorităţi de către birourile KPMG din Europa Centrală şi de Est.

În România şi Moldova, KPMG are şase birouri în Bucureşti, Cluj-Napoca, Constanţa, Iaşi, Timişoara şi Chişinău, cu 600 de angajaţi şi parteneri.