Liber la credite mai ieftine în anul alegerilor

Liber la credite mai ieftine în anul alegerilor
Banca Naţională a României a redus ieri dobânda de referinţă la 3,5%, un nou nivel minim istoric, la a doua şedinţă a sa de politică monetară din acest an.

Pe de altă parte, Banca Naţională a Româniai (BNR) a menţinut ratele rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi valută ale instituţiilor de credit la 12%, respectiv 18%.

„În scenariul central mă aşteptăm la o reducere a ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi valută ale instituţiilor de credit cu 3 puncte procentuale (la 9%), respectiv cu 2 puncte (la 16%). De asemenea, nu excludeam o scădere a dobânzii de referinţă la 3,5%. După părerea mea, a fost ultima tăiere a dobânzii de referinţă din ciclul iniţiat în iulie 2013. Decizia a fost determinată de nivelul redus al presiunilor inflaţioniste, dar şi de persistenţa unui climat dificil în sfera creditării şi a investiţiilor. Ciclul de reducere a dobânzii de referinţă a determinat o scădere importantă a ratelor de dobândă în sectorul bancar intern, fenomen care va contribui la relansarea graduală a creditului neguvernamental şi a investiilor private, cu impact pozitiv pentru dinamică potenţialului economic", susţine analistul Andrei Rădulescu, de la Broker Cluj.

El este de părere că decizia cu privire la ratele rezervelor minime obligatorii a fost influenţată de intensificarea riscurilor din sfera stabilităţii financiare, determinată de deteriorarea recentă a climatului financiar global (mai pronunţată pe pieţele emergente) şi de faptul că BNR aşteaptă impactul deciziilor de politică monetară din luna ianuarie (când a fost iniţiat procesul de normalizare a ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi valută ale instituţiilor de credit). „Pentru următoarele luni mă aştept că BNR să menţină dobânda de referinţă la 3,5% şi să continue normalizarea ratelor rezervelor minime obligatorii. Cu toate acestea, momentul unor noi decizii de reducere a acestor rate va fi dependent de climatul financiar global, dar şi de modul cum vor fi utilizate de către bănci fondurile eliberate după decizia monetară din ianuarie", afirmă Rădulescu.

Asociaţia Analiştilor Financiar-Bancari din România (AAFBR) a anticipat că BNR ar putea reduce dobânda de politică monetară la 3,5. Prognozele pentru decembrie 2014 variază între un minim de 3% şi un maxim de 4%. Rezervele minime obligatorii pentru pasivele în lei ar putea fi reduse la 10%, iar cele pentru pasivele în valută, până la 15% până la finalul anului. „Excesul de lichiditate a crescut semnificativ în noiembrie şi decembrie, pe fondul creşterii cheltuielilor publice finanţate prin emisiuni de obligaţiuni denominate în euro. Presiunile inflaţioniste vor creşte pe final de an, astfel încât inflaţia anualizată pe 2014 va urca până la 3-3,5%, fiind alimentate de activarea accizei pe combustibil, pierderea efectului de bază privind reducerea taxei pe valoarea adăugată la produsele din pâine, revenirea graduală a consumului, alegerile europarlamentare şi prezidenţiale din a doua jumătate a anului care vor determina probabil creşterea cheltuielilor guvernamentale cu iz populist", a menţionat Iancu Guda, de la compania de consultanţă Coface. „Am putea asista la o creştere a ratei inflaţiei începând cu a doua parte a anului, ca rezultat al introducerii noii accize suplimentare pe carburanţi - începând cu trimestrul II din 2014 - şi al unui an agricol estimat a fi mai slab decât cel precedent", afirmă Tiberiu Voicu, membru al AAFBR.


Subvenţia pentru credite, aplaudată şi criticată

Ajutorul fiscal pentru populaţia cu venituri sub medie şi credite bancare, propus de guvern, ridică problema echităţii, însă va încuraja rambursările, consideră Asociaţia Oamenilor de Afaceri din România (AOAR). „M-aş fi bucurat să văd şi discuţii cu privire la nevoia educaţiei financiare, pentru că în 2004-2007 oamenii s-au cam aruncat fără să gândească dacă mai pot să şi ramburseze. Mulţi au semnat şi au luat banii fără să aibă vreodată intenţia de a-i da înapoi. În momentul în care orice guvern vine cu o astfel de propunere, trebuie prezinte restului cetăţenilor, care plătim taxe şi impozite, cât costă măsura şi ce beneficiu imediat ne aduce tuturor", a declarat avocatul Gabriel Biriş, vicepreşedinte al AOAR.

Etichete
Comenteaza