Minciuna din pieţe, amăgirea din supermarket

Fermierii şi-au făcut propria firmă de comercializare, Food Transilvania Market, şi vor să creeze la Cluj un organism de certificare europeană a produselor. Asocierile de agricultori din Transilvania şi-au propus să elimine de pe piaţă produsele de calitate proastă care se comercializează acum pe tarabe.

„Am depăşit faza locală, ne concentrăm pe cea regională, chiar internaţională. De la 20 de membri de la înfiinţare, din 2013, am ajuns la 70. Interesul este să mergem spre partea de nord-vest a ţării: Cluj, Bihor, Sălaj, Bistriţa-Năsăud, urmează Satu Mare, Maramureş, inclusiv Bucureşti. Vom crea un lanţ de valoare în care micii producători să nu bântuie ca să îşi caute un loc unde să vândă.

Acum avem şi firmă prin care vindem produsele membrilor noştri pentru că noi, fiind o organizaţie nonguvernamentală, nu puteam să facem acest lucru. Avem două puncte de vânzare în cele două mall-uri, Iulius şi Vivo, centre comerciale care au câte 35-50.000 de vizitatori pe zi”, a precizat managerul Felix Arion, managerul AgroTransilvania Cluster (ATC).

Certificate europene obţinute la Cluj
 
Asocierea clujeană a accesat un proiect de 0,2 milioane de euro, prin Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice, în perioada 2013-2015, prin care şi-a promovat imaginea. „Cine mai vrea creştere în România trebuie să facă inovare, cercetare, transfer tehnologic, însă acest lucru este mai dificil cu micii producători.

Obiectivul nostru este acelaşi producător, acelaşi procesator. De aceea vom crea şapte laboratoare la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj care să vizeze domeniul siguranţei alimentare, printr-un proiect pe Programul Operaţional Competitivitate, clustere de inovare, în valoare de 4,3 milioane de euro. 
 
Pentru consumatorul român produsul tradiţional sau local este şi ecologic; dar producătorul aruncă îngrăşăminte la nimereală, iar „cartofii de Râşca” sau „ridichile de Apahida” sunt de fapt cu totul altceva. Tocmai de aceea vrem ca viitoarele certificări să ateste faptul că sosul de tomate este făcut din roşii cultivate la Cluj, mergând până la ADN-ul produselor.

ATC va garanta că produsele sunt conforme; vom deveni un organism de certificare la nivel european. Aşa ceva încă nu există în România, iar producătorii de telemea de Ibăneşti, denumire de origine protejată, trebuie acum plătească o groază de bani pentru certificare”, a precizat şeful clusterului clujean. 

"Produsele sunt aceleaşi, babele se schimbă"
 
Producătorii din zona Bihorului s-au grupat într-un proiect iniţiat de Universitatea din Oradea. „Mergând în pieţe, constatăm că produsele sunt aceleaşi, doar babele care le vând se schimbă. Pe de altă parte, ne aprovizionăm cu legume şi fructe de la supermarket, iar anotimpurile sunt cam încurcate. Noi vrem să creăm sisteme de comercializare, să promovăm marca înregistrată Agroalimentare Crişana.

Nu avem cum să mâncăm sănătos din supermarketuri pentru că după trei zile hormonul vegetal moare şi rămânem doar cu fructe şi legume din care lipseşte o parte importantă, deşi li se spune "produse proaspete”. Acum avem lanţuri lungi de aprovizionare, care încep din China, dar banii noştri trebuie să fie ţinuţi acasă, adică la producători. 
 
Ne-am propus să recuperăm produsele tradiţionale şi să eliminăm minciuna - mergând în piaţă la Cluj am găsit „roşii de Oradea”, iar la Oradea, „roşii de Arad” - dar şi să creăm alte componente precum firmă de comercializare, depozit, piaţă doar pentru producătorii locali cu certificate.

Vrem să ajungem să avem nu produse anonime, cu cu identitate, branduri locale, să promovăm ideea de gustos, dar trebuie să educăm şi consumatorul”, subliniază Dorin Popa, preşedintele Asociaţiei pentru Cercetarea şi Promovarea Produselor Agroalimentare (ACPPA) Crişana.    
 
Realitatea din pieţe:

• 70% din fructele și legumele din piețele din Oradea și orașele din județul Bihor sunt de import.

• În mare parte aceste produse sunt realizate din semințe de import, iar fructele și legumele de pe piață nu mai au gustul celor de pe vremuri.

• Fructele și legumele comercializate conțin reziduuri de nitriți, nitrați și pesticide, Ministerul Agriculturii precizând că se pot verifica doar 10% din acestea.

• Producătorii mici și mijlocii de legume și de fructe nu au timp pentru desfacerea produselor, de acestea ocupându-se intermediari.

• Produsele din piețe nu au identitate zonală; mulți vânzători mint privind proveniența lor. Dacă micul producător spune că e din Bihor, nu îl crede nimeni.

• Este nevoie de bani pentru investiții. Sunt disponibili bani europeni, dar care se alocă pe proiecte, micul producător nu are capacitatea de a le accesa individual

 
Sursa: ACPPA
 
ATC Cluj

Iniţiativă a Consiliului Judeţean Cluj pentru sprijinirea sectorului agroindustrial şi pentru creşterea competitivităţii. Din acesta fac parte producători agricoli, procesatori, companii comerciale, având ca scop asigurarea pieţei de desfacere a produselor realizate în judeţ, concomitent cu scăderea importurilor. Printre producători se numără Asociaţia Ijarul (ovine), Cooperativa Agricolă Someş Arieş (bovine), Bison Ranch (bizoni), ACOS (capre), Oncos (pui), Stuparul (albine), Luna Solai (ulei), Mib Prodcom (conserve), Bonas, Super Lactis (lactate), Cosm Fan, Mariflor, Carmangeria Mureşan, Xamus (carne), Finas (suc de mere).
 
ACPPA Bihor

Organizaţie creată de un colectiv de fermieri, oameni de afaceri şi cadre didactice din Oradea ca structură asociativă pentru sectorul agroalimentar din regiunea Crişana. Are ca principale obiective servicii de consultanţă pentru sprijinirea producătorilor, înregistrarea la Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci a brandului Agroalimentare Crişana, realizarea unei hărţi a Crişanei cu zonele agricole recunoscute pentru o anumită cultură în scopul turismului agroalimentar, activitate de ambalare şi etichetare, depozitarea şi comercializarea produselor. Asociaţia bihoreană are 180 de membri activi şi 64 de parteneri.