Video Mugur Isărescu: Dacă se prelungește plafonarea la gaze, urmează o „prăbușire” a inflației — de la 9% la 3% în câteva luni. Prognoza BNR

Prognoza de inflație a BNR ar putea fi revizuită în jos în funcție de măsurile pe care Executivul le pregătește.

Nivelul inflației prognozat de BNR ar putea fi redus prin măsurile pe care le pregătește Guvernul în privința prețurilor la gaze naturale, a declarat guvernatorul băncii centrale, Mugur Isărescu, miercuri, în cadrul conferinței de prezentare a Raportului asupra inflației, ediția februarie 2026, precizând că impactul acestor măsuri nu va fi luat în calcul doar după ce legislația intră în vigoare.

Raportul asupra inflației februarie 2026, prezentat miercuri de Mugur Isărescu, a fost realizat în baza informațiilor disponibile până la data de 4 februarie, când a fost finalizat, supus apoi Comitetului de politică monetară și ieri aprobat marți de Consiliul de Administrație al Băncii Naționale.

„Vă reamintesc un principiu esențial al prognozelor noastre, și anume faptul că măsurile de natură administrativă, politice, economice și așa mai departe, relevante pentru evoluția inflației, sunt luate în considerare la realizarea prognozelor BNR numai și numai dacă sunt măsuri adoptate. Deci, chiar dacă discutăm despre posibilitatea unor măsuri, nu le introducem în prognoză până când nu sunt adoptate”, a declarat Mugur Isărescu.

Guvernatorul BNR a menționat generic măsurile privind gazele naturale, anunțate prin declarații de presă și, de marți seara, printr-un proiect de ordonanță de urgență.

„Exemplu cel mai recent sunt discuțiile privind ce se va întâmpla la sfârșitul lui martie cu prețurile la gaze, cu plafonarea prețurilor la gaz, nu le-am introdus. De aceea și apare în prognoză o ușoară creștere a prețurilor în aprilie. Dacă măsurile anunțate vor fi adoptate oficial printr-un document, calculăm și revenim asupra prognozei”, a subliniat Mugur Isărescu.

În plus, guvernatorul BNR a răspuns unor postrări recente conform cărora Banca Națională, în urmă cu un an, în februarie 2025, a prognozat pentru decembrie 2025 o inflație de 3,8% inflație și a ieșit aproape 10%.

„Deci nu am introdus în februarie anul precedent pachetul de măsuri fiscale. Nici nu știam care va fi. Atunci, în februarie, dacă vă mai aduceți aminte, în afară de situația politică complicată pe care am trăit-o cu toții, se discutăm mai multe pachete de măsuri fiscale, inclusiv introducerea cotei progresive, care n-ar fi avut aceleași impact asupra inflației. Deci, n-aveam cum să introducem atunci un pachet pe care nu-l cunoaștem. Nu știam nici cât și până unde sa va fi liberalizat prețul la energie electrică, dar imediat ce măsurile au fost adoptate, iulie-august, am revizuit prognoza și ne-am apropiat foarte mult de ceea ce până la urmă s-a întâmplat în decembrie anul trecut. Voi reveni asupra acestei chestiuni pentru că este importantă în condițiile în care avem incertitudine”, a precizat guvernatorul băncii centrale.

Ce a contribuit cel mai mult la inflație

„Sunt mai mulți factori care au acționat și acționează în sensul diminuării treptate a inflației. În principal restrângerea cererii de consum e dureroasă, dar din punct de vedere al inflației este un fenomen care aș putea la temperarea creșterilor de preț. În ceea ce privește impactul opus, influențe inflaționiste vin mai ales pe filiera importurilor unor bunuri nealimentare”, a declarat Mugur Isărescu.

Astfel, dacă inflația era în jur de 4%, a ajuns 8,9% imediat în iulie-septembrie.

„Cel mai mare impact și mai mare influență de două puncte procentuale a fost datorită liberalizării pieței energiei”, a spus guvernatorul BNR.

„Observăm, pe roșu, sare în ochi energie electrică și gazele naturale: aproape tot saltul inflației începând cu vara lui 2025 vine din energie și gaze naturale, aproape tot, pentru că mai sunt și TVA-ul și accizele”, a spus guvernatorul BNR, arătând că influențe dezinflaționiste, de exemplu la legume, fructele și ouă, n-au putut să compenseze decât parțial

Prognoza față de trecutul raport de inflație, arată o ușoară creștere în trimestrul doi din prețurile la gaze, dar aceasta ar putea fi diminuată prin măsurile Guvernului, a spus guvernatorul BNR.

„Nu știm în ce măsură sau care va fi pachetul de măsuri pe care le va adopta Guvernul. Știm, au spus și premierul, a spus și ministrul Energiei, pregătim un program foarte tare, dar noi respectăm principiu pe care l-am spus: introducem în prognoză numai ceea ce este oficial, sub forma unui document legal aprobat. Și atunci, dacă se prelungește plafonarea la gaze, probabil că curba se suprapune peste cea albastră, curba roși, și urmează, hai să folosesc și eu un cuvânt care am văzut că place, dar îl folosesc în sens pozitiv: urmează o prăbușire, la o prăbușire a inflației, va duce pur și simplu în câteva luni spre 3% de la 9%. Este o corecție”, a subliniat guvernatorul BNR.

Schema propusă de Ministerul Energiei, aflată în transparență decizională, prevede o iesire treptată din schema de plafonare și, conform unei analize, ar însemna scăderi de până la 23% a prețurilor la gaze pentru gospodării, dar o creștere de 25% pentru consumatorii non casnici.

Care e soluția pentru creșterea economică

Cu acestă ocazie Mugur Isărescu a detaliat contextul decizie de păstrare a ratei dobânzii de politică monetară, subliniind atitudinea pozitivă, nu optimistă în privința evoluțiilor viitoare.

„Am păstrat rata de politică monetară, n-am mai înăsprit-o, nu am nici redus, că asta mai trebuia, să transmitem un semnal că inflația nu contează. Nu poate să facă așa ceva. Banca centrală ne asumă și anumite critici pe care le citim. Da, dar credem că impactul, cel puțin până acum, a fost unul pozitiv, în sensul că avem o recesiune tehnică, două trimestre de scădere a PIB-ului. Ca să fac o paranteză ușor răutăcioasă peste tot în lume să revizuiește PIB-ul, se mai poate reveni și la noi încă o dată, inclusiv cel din decembrie,  dar a meditat recesiunea anuală cu această orientare. Deci, în anul care s-a trecut am avut totuși creștere economică moderată față cea din 2024, 0,6%, față de 0,9%, dar am evitat recesiunea pentru întreg anul”, a precizar guvernatorul băncii centrale.

Potrivit lui Mugur Isărescu, investițiile publice din fonduri europene sunt esențiale pentru avansul economic.

„Sperăm că prin această abordare și în baza investițiilor publice, ele sunt singurele care pot să dea creștere economică, să nu dea inflație și dezechilibre externe – vom face același lucru și în 2024. Nu este o situație ușoară, este o situație fragilă, să zic, mergem pe o gheață destul de subțire, dar sperăm să reușim”, a declarat Mugur Isărescu.

„Reamintesc că economia are multă psihologie, nu peste toată lumea și economie comportamentală. Dacă tot vorbim în cuvinte tari, prăbușiri și așa mai departe, asta influențează și economia. Noi încercăm să fim mai temperați aici, la Banca Națională. Nu suntem optimiști, încercăm să fim pozitivi, în sensul să mai calmăm din mesajele acestea ușor alarmiste”, a subiniat guvernatorul BNR.

„Două precizări la investiții le publice. În general, dacă te uiți la volumul cifrelor, consumul e de câteva ori mai mare, volumul total, decât investițiile și cu atât mai mult decât investițiile publice. Deci o compensare nu se poate face oricum. Ar trebui ca o creștere a investițiilor publice să fie de double digit (cu două cifre – eng.), să fie cu cifre mari ca să poată să compenseze căderea consumului. A doua chestiune: investițiile publice nu toate au efect multiplicator și se văd într-o perioadă mai îndelungată de timp, pe când căderea consumului se observă imediat în evoluția PIB-ului”, a detaliat Mugur Isărescu.

Cifrele BNR

Rata anuală a inflației calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC – indicator al inflației pentru statele membre UE) a urcat în decembrie 2025 la 8,6 la sută, de la 5,5 la sută în decembrie 2024. Rata medie anuală a inflației IPC s a mărit la 7,3 la sută în decembrie 2025, de la 5,6 la sută în decembrie 2024, iar rata medie anuală a inflației calculată pe baza IAPC a crescut la 6,8 la sută în decembrie 2025, de la 5,8 la sută în decembrie 2024.

În ianuarie 2026, rata anuală a inflației s-a redus marginal, la 9,62 la sută, în condițiile în care scăderile de dinamică consemnate în această lună pe segmentele energie și combustibili au fost contrabalansate în bună măsură ca impact de accelerarea creșterii prețurilor administrate și a prețurilor LFO, iar rata anuală a inflației CORE2 ajustat s-a menținut la 8,5 la sută.

Potrivit datelor preliminare, activitatea economică s-a comprimat în trimestrul IV 2025 cu 1,9 la sută, după ce a scăzut cu 0,1 la sută în trimestrul III (variație trimestrială), în timp ce dinamica sa anuală s-a redus la 0,1 la sută în trimestrul IV 2025, după ce s-a mărit la 1,7 la sută în trimestrul anterior. Pe ansamblul anului 2025, economia și-a încetinit astfel creșterea la 0,6 la sută, de la 0,9 la sută în 2024.

„Potrivit prognozei din Raport, rata anuală a inflației își va prelungi scăderea lentă în trimestrul I 2026, iar în trimestrul următor va consemna o creștere, pe fondul influențelor decurgând din efecte de bază, precum și din evoluția cotațiilor unor mărfuri și din eliminarea plafonului pentru adaosul comercial la alimente de bază, ce se suprapun efectelor directe generate în trimestrul III 2025 de expirarea schemei de plafonare a prețului la energia electrică și de majorarea cotelor de TVA și a accizelor”, arată BNR.

Conform documentului citate, rata anuală a inflației va cunoaște însă o corecție descendentă abruptă în trimestrul III 2026, odată cu epuizarea efectelor directe ale celor două șocuri semnificative pe partea ofertei, pentru ca apoi să descrească gradual, coborând de la mijlocul semestrului I 2027 în interiorul intervalului țintei, în condițiile intensificării presiunilor dezinflaționiste ale factorilor fundamentali, îndeosebi a celor din partea deficitului de cerere agregată; acesta este anticipat să crească până la finele anului curent, pe fondul progresului corecției bugetare, atingând valori considerabile, dar inferioare celor previzionate anterior.