Ömer Tetik, CEO Banca Transilvania: „România poate deveni un loc interesant pentru investiții”

Ömer Tetik, CEO Banca Transilvania: „România poate deveni un loc interesant pentru investiții”

Ömer Tetik, CEO al Băncii Transilvania, a dus Banca Transilvania pe primul loc, în primul său deceniu de mandat, iar acum, în cel mai dificil context economic din istoria recentă, trebuie să găsească cea mai bună strategie pentru perioada următoare.

23 pentru 2023, un proiect editorial marca Forbes România, este o serie de articole în care 23 de lideri analizează contextul economic pentru anul curent.

Vocea BT: Ömer Tetik, Director General, Banca Transilvania. În continuare, interviul acordat revistei Forbes România.

Discuția cu cel mai puternic executiv din domeniul bancar a avut loc la Stup, un proiect de 3 milioane de euro al Băncii Transilvania, dedicat susţinerii business-urilor antreprenoriale, situat în zona de centru-sud a Capitalei, chiar lângă Parcul Tineretului, cel mai mare spațiu verde din oraș. Și, întocmai ca într-un stup, sute de oameni mișunau pe cei 2.500 de metri pătrați dispuși pe două niveluri.

„O săptămână toată lumea vorbește de bine, apoi apar «bad news» și lumea își schimbă perspectiva. De aceea, eu zic că trebuie să mergem ca pinguinii, cu pași mici, dar siguri”, spune Ömer Tetik, tocmai ieșit de la un eveniment, dar nu unul dintre zecile de astfel de proiecte organizate pentru micii antreprenori înscriși în comunitatea Stup, ci unul dedicat chiar echipelor BT.

Dosar 23 pentru 2023. Încotro se îndreaptă businessul și societatea din România?

Întâlnirea noastră a coincis cu o testare anuală de amploare a sistemelor IT ale băncii, care a trecut cu bine. „Practic, testezi dacă poți opri toate sistemele și treci la planul B. Până acum totul este bine, sistemul funcționează. Un astfel de exercițiu este necesar pentru că nu poate exista un plan de continuitate dacă sistemele tale nu funcționează și dacă în plus mai vine și inflație, mai începe și un război și așa mai departe… Noi suntem generația care a trăit sau a auzit de la părinți despre dificultăți, dar copiii noștri sau jumătate dintre colegii mei au văzut de-a lungul vieții lor doar creștere, doar îmbunătățire”, spune Ömer Tetik, care rememorează vremurile adolescenței lui, din Turcia, cu limitări drastice în ceea ce privește disponibilitatea curentului electric sau a programului TV, o amintire foarte familiară și pentru românii care au acum peste 40 de ani.

„Problema este că și politicienii din Europa sunt la fel. Adică nici ei nu au trăit astfel de vremuri (…) Am avut mai devreme o discuție cu Virgil Stănescu (fost sportiv de performanță, considerat unul dintre cei mai buni baschetbaliști români – n. red.) și spunea că situațiile dificile trebuie să facă parte din antrenamentul unui sportiv pentru că el trebuie să aibă pregătite scheme de joc pentru orice situație. La fel cred că ar trebui și în business, în politică și în general în viață”, completează cel care conduce de aproape zece ani Banca Transilvania.

Ömer Tetik a fost recrutat de Horia Ciorcilă, președintele Consiliului de Administrație BT și unul dintre fondatorii Băncii Transilvania, într-un moment în care instituția financiară era pe locul al treilea pe piața locală, cu active de circa 30 de miliarde de lei și o valoare de piață de aproape 3 miliarde de lei. Au lucrat și lucrează într-un tandem perfect. Banca Transilvania a crescut accelerat, organic și prin achiziții de anvergură, devenind liderul pieței bancare locale, cu active peste 140 de miliarde de lei, conform celor mai recente raportări, și o capitalizare bursieră de peste 14 miliarde de lei la data scrierii acestui articol.

În plus, Banca Transilvania este unul dintre principalii finanțatori ai României (ca stat) și deține un portofoliu de titluri de stat de 40 miliarde de lei, a căror valoare s-a depreciat accelerat în ultima perioadă, în condițiile în care pe fondul inflației explozive au crescut accelerat și randamentele la titlurile de stat.

Acum, băncile plătesc dobânzi de peste 8% la depozite în condițiile în care primesc 2%-3% la titlurile de stat achiziționate în urmă cu mai mulți ani. Este atât un cost real, cât și un cost de oportunitate – un cost care impactează atât bilanțul băncilor, cât și economia reală pentru că din posibilitățile reale de finanțare ale băncilor sunt extrase multe miliarde care ar fi putut merge către finanțarea companiilor și economiei.

„Atât BT, cât și toate băncile, în general, avem o expunere mare pe stat – de aceea insistăm ca statul să fie atent la modul cum se cheltuie banii publici. Suntem atenți la eficiența și impactul cheltuielilor.”

Anul acesta ar trebui să fie unul dintre cei mai importanți din cariera bancherului și prin prisma celei mai importante emisiuni de obligațiuni anunțată până acum de către o companie din România.

„Am anunțat anul trecut că o să facem o emisiune de obligațiuni, în contextul cerințelor de capital care există pe piață. Facem asta tocmai pentru că vrem să avem forță să finanțăm economia și românii, iar pentru asta avem nevoie de o bază puternică și diversificată de capital. Dar avem și o capitalizare bună și de aceea avem confortul de a decide timing-ul cu care să ieșim în piață și vom ieși atunci când randamentul și condițiile de finanțare sunt cele mai potrivite pentru noi.”

Acționarii Băncii Transilvania au aprobat în toamna anului trecut un cadru general pentru emiterea unor obligațiuni cu valoare de până la un miliard de euro, prin emisiuni separate, derulate pe o perioadă de maxim zece ani, care vor susţine îndeplinirea cerinţelor MREL (Minimum Requirement for Own Funds and Eligible Liabilities) şi finanţarea economiei şi a populației. Practic, standardele europene prevăd ca băncile să asigure permanent un nivel optim de fonduri eligibile MREL, care nu includ depozitele clienților, garantate de Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare. Instrumentele nu vor beneficia de garanţie și nu vor fi convertibile la inițiativa investitorilor.

„Este un avantaj și în același timp un dezavantaj. Este prima tranzacție pentru noi și prima tranzacție de dimensiunea aceasta din România. Va fi listată și în străinătate. Există un interes mare, au început să ne sune bănci de investiții și fonduri care vor să participe. Asta e ok, dar pe de altă parte, fiind prima, o să fie un proces cu mult mai multe întrebări și eforturi de market sounding și road show, spune Ömer Tetik, fără a oferi alte detalii.

În istoria sa, Banca Transilvania s-a capitalizat, printre altele, prin atragerea unor plasamente directe făcute de instituții internaționale, precum BERD sau prin capitalizarea profiturilor. Numai în ultimul deceniu, Banca Transilvania a capitalizat profituri de peste 5 miliarde de lei pentru a susține creșterea accelerată care a transformat-o în liderul pieței bancare. Asta însemnă că BT și-a reinvestit profiturile, tocmai pentru a putea susține dezvoltarea României.

Care este însă cel mai mare risc care ar putea afecta economia și, odată cu aceasta, și evoluția Banca Transilvania?

„Poate că șefii mari din băncile de investiții sau economiștii nu sunt obișnuiți cu inflație atât de ridicată, însă noi am mai văzut asta. Pentru noi, cea mai mare grijă acum este cum se va comporta statul. Dar nu mă refer neaparat la investițiile în infrastructură. Mă gândesc și la faptul că avem – ca țară – cheltuieli destul de mari și trebuie să ne gândim ca aceste cheltuieli să fie eficiente și un procent semnificativ din ele să meargă către investiții, adaugă Ömer Tetik, care ridică semne de întrebare referitoare la sustenabilitatea nivelului datoriei, dacă aceasta nu este folosită corespunzător.

În al doilea rând, bancherul atrage atenția asupra modului în care vor aborda problema datoriilor și creanțelor principalii agenți economici, de la bănci și ANAF până la firmele mari.

„Dacă vreunul dintre acești actori începe să ceară banii înapoi accelerat sau întârzie să dea banii mai departe, atunci o să intrăm în aceeași spirală ca în 2009. Aceasta o să crească numărul de insolvențe, oamenii o să înceapă să nu mai plătească. Dacă noi doi avem credit, dar avem probleme să plătim, iar eu îți spun că fac eforturi ca să plătesc, atunci probabil că și tu vei face eforturi să plătești. Dar dacă eu îți spun că nu vreau să plătesc, atunci ai și tu un argument pentru neplată, mai spune bancherul care menționează pe lista riscurilor și situația demografică din România și inflația.”

„Noi, în România, suntem obișnuiți într-o anumită măsură cu inflația. Totuși, cred că e mai bine să ai o oarecare stabilitate decât neapărat o inflație foarte mică, care descurajează investiții și tranzacții – mai bine să ai inflație 10% și poți să te adaptezi, să faci planuri pe termen mediu în fiecare an, dar știi că e 10%, decât creșterea asta de la 2%-3% la 16% în termen scurt, iar apoi scădere la 10%”, conchide șeful Banca Transilvania, care consideră, cu realism, că problemele de la graniță pot fi și o oportunitate pentru România. România are resurse energetice, agricultură etc. și poate deveni un loc interesant pentru investiții, dar și un hub pentru reconstrucția Ucrainiei.

Comenteaza