Pachetele de ţigări cu pictograme mici trebuie retrase de pe piaţă. Ce riscă comercianţii care le mai distribuie
Anul trecut, la 20 mai, trebuia să intre în aplicare o lege prin care România să se conformeze Directivei tutunului, dar pe de-o parte s-a obţinut o derogare pe un an, iar de cealaltă parte Legea de transpunere a Directivei a intrat în vigoare doar de la 10 decembrie.
Aşa se face că, în prezent, o bună parte din ţigările aflate pe piaţă sunt din cele vechi, stocurile neavând timp suficient să se epuizeze, iar comercianţii trebuie să le retragă de pe piaţă cu toate că le-au achiziţionat în condiţii legale, iar la buget au fost virate taxele şi accizele aferente.
„Conform Directivei, 20 mai 2017 este termenul limită pentru comercializarea pachetelor fabricate potrivit legislaţiei anterioare. Aşadar, Directiva, care trebuia transpusă în legislaţia naţională până la 20 mai 2016, prevedea un termen rezonabil, de un an de zile, pentru epuizarea stocurilor. Numai că, la noi, transpunerea a fost întârziată, noua lege intrând în vigoare abia pe 10 decembrie 2016. Prin urmare, termenul de comercializare a produselor fabricate şi eliberate pentru consum potrivit legislaţiei anterioare a fost scurtat la şase luni", a explicat Gilda Lazăr, Corporate Affair la JTI România.
Aşadar, continuă Gilda Lazăr, „noi am fabricat şi am pus pe piaţă produse pentru care am plătit accize şi taxe la momentul eliberării lor din antrepozitul fiscal, iar comercianţii au achiziţionat şi plătit aceste produse. La rândul său, Ministerul Finanţelor a încasat accizele şi TVA corespunzătoare, Ministerul sănătăţii a încasat taxa pe viciu, Ministerul Tineretului şi Sporturilor a încasat contribuţia pentru sport, Imprimeria Naţională a încasat banii pe timbre".
„Vorbim de milioane de pachete care devin neconforme prin efectul unei legi întârziate şi nu prin faptul că produsele ar fi improprii pentru consum. Vorbim de zeci de mii de comercianţi (circa 70-75.000 conform asociaţiei de profil) a căror activitate va fi dată peste cap, care au alocat banii în produse pe care nu le vor mai putea vinde şi care, în plus, sunt pasibili de amenzi între 75.000 şi 100.000 de lei", a mai spus Gilda Lazăr.
În aceste condiţii, dacă produsele sunt retrase şi distruse, atunci accizele deja plătite ar trebui recuperate de la bugetul de stat. Însă doar accizele s-ar mai putea recupera şi doar dacă şi când se aprobă returnarea lor.
„Nu se pot recupera, în schimb, costurile de producţie, taxa pe viciu, contribuţia pentru sport, preţul timbrelor, TVA, costurile implicate de rotaţia şi managementul stocurilor, de retragere, depozitare, transport şi distrugere, salariile oamenilor implicaţi în acest proiect mamut inutil. Deci, pierd şi plătesc producătorii, comercianţii, statul, nu experţii şi activiştii care au întârziat transpunerea", a mai sus reprezentanta JTI România.
De cealaltă parte, micii comercianţi riscă falimentul din cauza aplicării din 20 mai a prevederilor Legii tutunului. Asociaţia Naţională a Comercianţilor Mici şi Mijlocii din România (ANCMMR) atrage atenţia, într-o scrisoare oficială transmisă Ministerului Finanţelor şi ANAF, asupra pierderilor pe care, în absenţa unei soluţii rezonabile, le vor înregistra micile magazine ca urmare a prevederilor Legii 201/2016 care transpune Directiva tutunului.
„Din cauza prevederilor legii, care prevede că după 20 mai 2017 nu mai pot fi puse la dispoziţia consumatorilor ţigarete fabricate conform legislaţiei anterioare, comercianţii care au astfel de produse în stoc pot înregistra pierderi semnificative, fiind obligaţi să le retragă de la vânzare chiar dacă le-au achiziţionat în mod legal, în caz contrar fiind susceptibili de plata unor amenzi de până la 100.000 de lei, situaţie care i-ar împinge pe mulţi la faliment", arată ANCMMR.
Potrivit Asociaţiei, în prezent ţigaretele sunt comercializate la nivel naţional în peste 75.000 de magazine. Membrii ANCMMR înregistrează stocuri de produse din tutun fabricate înainte de data intrării în vigoare a legii, dar care nu mai pot fi vândute în timpul rămas până la data de 20 mai 2017. Aceste produse au fost achiziţionate de către comercianţi în mod legal şi nu mai pot fi returnate. De asemenea, nici nu vor putea fi distruse fără cheltuieli suplimentare. „Chiar şi un eventual proces de returnare a produselor către producători, în cazul în care aceştia ar accepta o astfel de operaţiune, ar presupune eforturi administrative suplimentare, care ar îngreuna activitatea comercianţilor", mai arată ANCMMR.
Dacă banii alocaţi pentru stocurile care nu vor mai putea fi vândute prin efectul legii nu vor putea fi recuperaţi, comercianţii nu vor avea cu ce să cumpere produse conforme noii legi. Luând în considerare aceste aspecte, ANCMMR avertizează că pierderile vor fi foarte mari, putând determina încetarea activităţii pentru o bună parte dintre micii comercianţi.
Astfel că reprezentaţii Asociaţiei solicită sprijinul autorităţilor „în sensul luării unei decizii care să permită comercializarea produselor din tutun fabricate în conformitate cu prevederile vechii legislaţii (Legea 349/2002), până la epuizarea stocurilor aflate în magazine".
