Acţionarii Băncii Comerciale Carpatica (BCC) l-au ales ieri pe Ionuţ Pătrăhău, fost adjunct al Băncii Transilvania (BT) Cluj-Napoca, în Consiliul de Supraveghere (CS) al societăţii sibiene. Acesta revine în mediul bancar după ce a fost, pentru o perioadă, director executiv al reţelei de clinici private Regina Maria.
Întrunită la hotelul Ramada din Sibiu, Adunarea Generală a Acţionarilor (AGA) BCC a avut investitori şi reprezentanţi care deţineau 62% din capitalul social. Ionuţ Pătrăhău, Nicolae Petria şi Doina Toader sunt noii membri ai CS, cu menţiunea că ultimii doi îşi vor începe activitatea din 14 noiembrie, iar Pătrăhău, de la data înregistrării la Oficiul Registrului Comerţului. Mandatele lor sunt de patru ani, a precizat directorul general al BCC, Johan Gabriels. Contracandidaţi le-au fost Gabriel Burlacu şi Iulian Velicu, ambii votaţi împotrivă de majoritatea acţionarilor, cu excepţia unor abţineri. Pe lista acţionarilor importanţi ai BCC figurează Ilie Carabulea, Cornel Tănase, Gian Antonio şi Lucio Olivo. Carabulea deţine 41,2%, Tănase - 11,2%, societatea Atlassib - 4,5%, Gian Olivo - 4,7%, Lucio Olivo - 5,7%, restul de 32,3% fiind controlat de alţi investitori persoane fizice şi juridice.
Pătrăhău, care s-a alăturat BT din 2002, iniţial ca vicepreşedinte, iar apoi ca director adjunct, a fost desemnat de aceasta să îi conducă operaţiunile în Republica Moldova, însă proiectul a fost blocat după apariţia crizei. Conducerea BT şi-a anunţat acţionarii în 2008 că vrea să deschidă în anul următor o subsidiară în ţara vecină. BT miza pe sprijinul instituţiilor financiare: BERD, IFC- Banca Mondială, DEG - KfW, FMO. Iniţial, clujenii voiau să cumpere o bancă din această ţară, dar au renunţat pentru că nu li s-a părut o investiţie prea bună. "Capitalul iniţial al BT Moldova va fi de 10 milioane de euro. Noi com deţine 60%, iar alţi patru parteneri, câte 10%. Vom ajunge la câteva zeci de unităţi în Chişinău şi în oraşe importante", declara Pătrăhău. El a promovat şi înfiinţarea diviziei pentru medici a BT.
În decembrie 2008, BT a suspendat demersul din cauza climatului economic, mai ales că BT Moldova trebuia să se susţină din creditare. În 2011, preşedintele BT, Horia Ciorcilă, a reluat ideea demarării proiectului basarabean. În 2010, Pătrăhău şi-a dat demisia din Consiliul de Administraţie (CA) al BT „din motive personale", iar apoi a abandonat sistemul bancar, înfiinţând o societate de consultanţă şi, ulterior, două restaurante în Cluj-Napoca, unul cu specific argentinian, iar celălalt, cu profil steakhouse, în care a investit 350.000 de euro, conform Business Magazin. Din 2011 a devenit director executiv al reţelei private de sănătate Regina Maria.
Acţiuni sub valoarea nominală
Acţionarii BCC au aprobat ca în operaţiunile sale curente şi în raporturile cu terţii, banca să fie angajată prin două semnături, una a directorului general, iar cealaltă, a oricăruia dintre ceilalţi membri ai directoratului sau prin semnăturile a doi salariaţi împuterniciţi de directorul general sau de directorat ori prin semnăturile a doi salariaţi ai băncii, potrivit reglementărilor interne. Capitalul social al BCC se cifrează la 314 milioane de lei, o acţiune nominală este de 10 bani, în condiţiile în care valoarea de piaţă a unui asemenea titlu era ieri sub 7 bani. 7
Rekkers a ajuns în agricultură
Robert Rekkers este un alt şef al BT ajuns în afara sistemului. Fostul director general al BT a fost numit în 2012 ca membru în CA al Agricover, companie ce comercializează materii prime agricole. Olandezul, care a dus acţionarilor BT profituri de 400 de milioane de euro, şi-a dat demisia din toate funcţiile deţinute acolo. Interimar al băncii clujene a fost Ciorcilă, fiind adus apoi Omer Tetik.
