Proiectele Clujului, prinse în PNRR: Nu lipsesc Metroul, Centura Metropolitană și Autostrada Transilvania

Cinci mari proiecte de infrastuctură care vizează zona Clujului sunt cuprinse în Planul Național de Redresare și Reziliență.

Planul Național de Relansare și Reziliență (PNRR) a fost pus în dezbatere publică pe pagina de internet a Ministerului Proiectelor Europene, după o primă aprobare în Guvern. Potrivit premierului Florin Cîțu, după bugetul de stat, PNRR a fost "al doilea test" al coaliţiei guvernamentale, care arată "foarte clar" că aceasta este "unită, puternică şi pusă pe treabă pentru următorii ani de zile".

„Având în vedere că PNRR trebuie implementat până în 2026, se pare că trebuie să fim aici şi după 2024, ca să ne asigurăm că este implementat. (...) Astăzi (joi, - n.red.) intrăm în dezbatere publică. Toată lumea va vedea programul. Săptămâna viitoare, printr-un memorandum, vom adopta mandatul prin care va fi negociat acest program", a arătat Cîţu, într-o conferinţă de presă susţinută la Palatul Victoria, potrivit Agerpres.

Proiectele Clujului care au fost cuprinse în PNRR sunt următoarele:

• A3 – Anumite secțiuni și Centura Metropolitană Cluj;

• Trenul metropolitan Cluj Napoca;

• Construirea de noi magistrale de metrou în regiunea București-Ilfov și Cluj;

• Legătura Apahida (Est Cluj-Napoca) – Jucu (Zona industrială și logistică);

• Modernizarea căii ferate Cluj-Episcopia Bihor; 

Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) reprezintă un document strategic structurat pe două priorități: reforme și investiții, ce aduce României perspectiva modernizării și a schimbărilor profunde așteptate de societatea civilă, mediul de afaceri și sectorul public din România.

Potrivit documentului, Guvernul a bugetat cheltuieli de peste 41 de miliarde de euro, mai mari decât suma destinată României. În urmă cu o săptămână, ministrul Investițiilor și al Fondurilor Europene, Cristian Ghinea, susținea în Parlament că România va primi pentru Planul Național de Relansare și Reziliență doar 29,2 miliarde de euro, în loc de 30,5 miliarde de euro suma anunțată inițial de președinte și Guvern. 

Mecanismul planului este gândit pe șase piloni („cei șase piloni”), și anume:

1. Tranziția verde;

2. Transformarea digitală;

3. Creștere inteligentă, sustenabilă și favorabilă incluziunii, inclusiv coeziune economică, locuri de muncă, productivitate, competitivitate, cercetare, dezvoltare și inovare, precum și o piață internă funcțională, cu întreprinderi mici și mijlocii (IMM-uri) puternice;

4. Coeziune socială și teritorială;

5. Sănătate, precum și reziliență economică, socială și instituțională, în scopul, printre altele, al creșterii nivelului de pregătire pentru situații de criză și a capacității de reacție la criză;

6. Politici pentru generația următoare, copii și tineret, cum ar fi educația și competențele.

Planul Național de Redresare și Reziliență poate fi consultat AICI.