Proiectul Tarniţa costă 2 miliarde de euro

Investiţia estimată pentru proiectul Tarniţa-Lăpuşteşti, cea mai mare programată pe teritoriul judeţului Cluj, se ridică la 2 miliarde de euro, potrivit administratorului judiciar al beneficiarului Hidroelectrica, sociatate de stat aflată în insolvenţă.

"Proiectul de realizare a hidrocentralei de Acumulare prin Pompaj Tarniţa - Lăpuşteşti, din judeţul Cluj, care presupune o investiţie estimată la 2 miliarde de euro, trebuie să continue. Vom încerca să identificăm sursele şi modalităţile de finanţare a acestui proiect vital pentru sistemul energetic românesc, în condiţiile deschiderii procedurii de insolvenţă a Hidroelectrica şi a diminuării fondurilor pentru investiţii din cauza secetei prelungite", a declarat Remus Borza, reprezentantul Euro Insol, administratorului judiciar al Hidroelectrica, potrivit Capital.ro. Reprezentantul Euro Insol a participat ieri la întâlniri cu executivul sucursalei Hidrocentrale Cluj şi cu responsabilii de proiect.

Hidrocentrala Tarniţa-Lăpusteşti, cu o putere instalată de 1.000 MW, reprezintă cea de-a doua mare investiţie aflată în curs de dezvoltare în domeniul energetic, după reactoarele nr. 3 şi 4 de la Cernavodă. Pe parcursul întâlnirilor programate la Cluj, reprezentantul Euro Insol, directorul general al Hidroelectrica, Ştefan Gheorghe, şi directorii principalelor direcţii ale societăţii au analizat aspecte referitoare la legislaţia aplicabilă, asigurarea terenurilor necesare realizării investiţiei, racordarea la sistemul energetic naţional sau elemente privind selecţia investitorilor, astfel încât să fie identificate punctele critice în derularea proiectului.

Programul vizitei din perioada 12-13 octombrie la sucursalele Hidroelectrica din Cluj şi Bihor mai include centrala hidroelectrică de la Răstoliţa (35 MW putere instalată), care are termen de finalizare anul 2013, şi cele două amenajări hidroelectrice de la Firiza, cu puteri instalate sub 10 MW, finalizarea lor fiind prevăzută pentru 2014. Cele două amenajări vor aduce societăţii venituri suplimentare prin schema de sprijin cu trei certificate verzi pentru fiecare MWh energie regenerabilă realizat în capacităţi noi de producţie. Menţionăm că Emil Boc, fost premier al României, le-a prezentat în 2011 oficialilor chinezi de la cel mai înalt nivel, cu prilejul vizitei sale acolo, cinci proiecte prioritare care se doresc a fi realizate de către companii chineze cu susţinere financiară de la instituţii financiar-bancare din această ţară, conform Ministerului Afacerilor Externe: unităţile de la Cernavodă, centrala Tarniţa -Lăpuşteşti, autostrada de centură a municipiului Bucureşti, canalul Dunăre-Bucureşti şi canalul Siret-Bărăgan.

Hidroelectrica şi-a solicitat intrarea în insolvenţă la începutul verii. La 20 iunie, avea datorii de 3,6 miliarde de lei. Valoarea creanţelor solicitate prin 381 de cereri înregistrate la Tribunalul Bucureşti se ridica la 5,4 miliarde lei, din care 3,5 miliarde sunt creanţele ce trebuie plătite. Creanţele admise sub condiţie se cifrează la 804 milioane de lei, iar cele respinse de administratorul judiciar, de 1,1 miliarde. La masa credală (gruparea organizată a creditorilor) băncile au o pondere de 69%. Printre băncile ce figurează în tabelul creditorilor sunt Citibank (7,8%), BCR (7,8%), ING (7,8%), BRD (12,14%), RBS (3,6%), BT (3%)
S-a mărit investiţia

Investiţia comunicată iniţial era de 1,6 miliarde de euro, inclusiv taxa pe valoarea adăugată şi conexiunea la sistemul naţional. Lacul artificial de acumulare, de 10 milioane mc, este prevăzut pe dealul din satul Lăpuşteşti. La cădere, apa produce energie, iar la pompare, în sens invers, consumă surplusul de energie produsă de turbinele eoliene ce vor fi amenajate în România, pentru echilibrarea sistemul naţional. Hidroelectrica a angajat, prin licitaţie restrânsă, un consultant general (asocierea Deloitte Consultanţă, HydroChina, BCR) pentru servicii de consultanţă în vederea selectării de investitori. Hidrocentrala proiectată are o capacitate instalată de 1.000 MW: patru hidroagregate turbină-pompă de câte 250 MW.