Foto Provocările sectorului energetic: Resursa umană, securitatea cibernetică și investițiile, în centrul dezbaterilor la Forumul de Securitate Cibernetică în Energie Cluj

Sectorul energetic din România traversează o perioadă complexă, în care atragerea de personal calificat, siguranța cibernetică și investițiile în infrastructură devin priorități esențiale.

Mai mulți oficiali și specialiști din domeniu au prezentat perspectivele lor, în cadrul Forumului de Securitate Cibernetică în Energie desfășurat la Cluj-Napoca zilele acestea. 

“Resursa umană rămâne cea mai importantă”

Mihaela Suciu, director general DEER, a prezentat experiența companiei în gestionarea atacurilor cibernetice și importanța resursei umane. 

„Se spune adesea că nimeni nu a pățit așa ceva (n.red. să fie atacat cibernetic), dar noi am pățit. De două ori chiar, și da, am avut curajul să facem față situației. Resursa umană rămâne, deocamdată, cea mai importantă, până când inteligența artificială va prelua mai multe procese”, a explicat Mihaela Suciu. 

Ea a subliniat rolul disciplinei și al profesionalismului. 

„Disciplina este esențială, mai ales într-o companie cu 6.500 de angajați. Fără disciplină nu pot exista rezultate. După incidentul din decembrie anul trecut (n.red. atac cibernetic asupra DEER), colegii mei nu sunt afectați. Dimpotrivă, specialiștii din zona IT sunt mai numeroși și mai bine pregătiți decât înainte. Am angajat oameni cu experiență care vor genera rezultate. Să fim lăsați să facem ceea ce știm să facem. Dacă ne este permis, vom obține rezultate pe termen lung, pentru toți românii din aria noastră de distribuție”, a mai precizat directorul general DEER. 

Prioritatea, „energia umană”

Mircea Man, secretar general ANRE, a subliniat importanța resursei umane și a siguranței în sectorul energetic. 

„Mă ocup nu numai de energia electrică, ci și de «energia umană». În 1998, când eram director de sucursală și aveam în subordine șase județe, prima mea zi de lucru a fost marcată de o tragedie: doi oameni au murit asfixiați la Satu Mare. Am rămas șocat și m-am întrebat: «Doamne, ce mi-ai dat să se întâmple chiar în prima zi de serviciu?». Nu am putut accepta și am început imediat o campanie de informare, distribuind fluturași la fiecare intrare în bloc, pentru a preveni astfel de accidente.

Astăzi, aceste reguli par să fie uitate. Ordinul 179 stabilește clar responsabilitățile: ce trebuie să facă furnizorul, ce trebuie să facă operatorul și ce trebuie să facă clientul final. Verificarea la doi ani și revizia la zece ani nu sunt suficiente dacă nu sunt respectate în întreg blocul. Chiar și un singur bloc neglijent poate genera probleme serioase”, a explicat Mircea Man. 

Secretarul general ANRE a accentuat și nevoia de echilibru între investiții și costul suportat de consumatori. 

„Autorizăm zilnic noi capacități de producție, ceea ce este un lucru bun, însă până când sistemul nu este echilibrat și energia disponibilă nu poate fi garantată, aceste măsuri nu reprezintă o soluție completă. Fără investiții în sistem, provocările zilnice nu pot fi gestionate eficient. Dialogul cu autoritățile și cetățenii este esențial”, a mai explicat Mircea Man. 

Resursa umană și reglementările

Secretarul de Stat al Ministerului Energiei, Cristian Bușoi, a evidențiat dificultățile legate de atragerea și motivarea personalului. 

„Resursa umană și nevoia de a atrage către companiile cu capital majoritar de stat sau chiar în structurile Ministerului Energiei oameni profesioniști reprezintă o provocare. Aceștia nu vor veni niciodată pe salarii de 3.000 - 4.000 de lei. Cele trei mari companii de distribuție nu sunt neapărat afectate pe partea de salarizare, însă pe segmentul de securitate cibernetică și centrele specializate impactul este clar”, a explicat Cristian Bușoi. 

Bușoi a vorbit și despre importanța reglementărilor și transparenței. 

„În ceea ce privește legea achizițiilor publice, sunt total de acord cu principiile acesteia. România simte nevoia unor reglementări clare, iar condiția prețului cel mai mic poate fi problematică pentru sistemul energetic, pentru că nu garantează întotdeauna raportul optim cost-eficiență”, a mai explicat Cristian Bușoi. 

El a punctat că deciziile politice vor influența salarizarea, iar transparența și respectarea legislației sunt esențiale. 

„După reechilibrarea situației, în perspectiva viitorului cadru financiar multianual, apar atât oportunități, cât și provocări. Ministerul Energiei răspunde acum și de implementarea PNRR, cu termene stricte de finalizare. Proiectele strategice, precum cele din domeniul energiei nucleare, sunt urmărite îndeaproape. Resursa umană disponibilă este insuficientă și sub-motivată, iar legile și regulamentele de achiziție publică sunt complexe și greu de implementat”, a mai precizat Bușoi. 

Securitatea cibernetică și performanța

Dorin Pena, consilier la Ministerul Energiei, a subliniat progresele în securitatea cibernetică și necesitatea investițiilor. 

„Am cinci ani de experiență în secretariatul cibernetic în domeniul energiei și pot spune că situația în trecut era complet diferită față de ceea ce vedem astăzi. În contextul discuțiilor despre bune practici, interoperabilitate și conștientizarea riscurilor la care ne expunem, piața din România, atât în sectorul public, cât și în cel privat, a făcut pași semnificativi înainte”, a declarat Dorin Pena. 

El a mai punctat că progresul depinde de specialiști bine pregătiți și politici bazate pe performanță. 

„Privind ultimii cinci ani, putem observa progrese remarcabile, mai ales în domeniul securității cibernetice, dar și în alte arii ale energiei. La nivelul Ministerului Energiei, contăm foarte mult pe companiile care produc și furnizează echipamente și servicii. Toate acestea sunt piese esențiale într-un puzzle extrem de complex, în care energia și digitalizarea se intersectează cu tehnologia și amenințările pe care le resimțim zi de zi”, a mai precizat Dorin Pena.