Scindarea patronatelor din turism. Agenţiile mici se răfuiesc cu cele mari

„Dacă acest scenariu va fi pus în practică, peste 3.000 de agenți de turism își vor pierde locurile de muncă", a declarat Rădulescu. Unele agenţii au solicitat aderarea la nou înființatul PNAT, fiindcă interesele lor nu ar mai fi apărate de ANAT. De altfel, ANAT a dat în judecată PNAT, contestând înfiinţarea acestui patronat. ANAT a cerut Autorității Naționale pentru Turism introducerea de noi prevederi în legislație prin care agențiile să fie obligate să constituie un capital social de 25.000 lei. 
 
„Activitatea agențiilor de turism nu justifică un capital social atât de mare și mulți au plecat de la zero cu investiții de o mie sau două mii de euro, ajungând acum agenții de succes. Dacă cineva le cere agențiilor mici sau celor aflate la început de drum să plătească încă 25.000 de lei, e ca și cum le-ar semna falimentul. Conducerea ANAT justifică această solicitare prin intenția de a elimina de pe piață riscul ca agențiile să păcălească turișii, însă uită că majoritatea agențiilor care <<au dat țeapă>> au fost membre ale ANAT", a mai spus Rădulescu.
 
Conducerea ANAT a solicitat și modificarea textului legii turismului, astfel încât să nu se diferențieze asigurarea obligatorie de insolvență sau faliment în functie de veniturile agenției, măsură pe care PNAT o consideră ca fiind în contradicție cu principiile economiei de piață și a liberei concurențe. PNAT consideră că, dacă o agenție are afaceri de câteva zeci de mii de euro, va plăti aceeași sumă la asigurare cu o agenție cu volum al vânzărilor de zeci de milioane de euro. 
 
În viziunea PNAT, bugetele agențiilor mici nu vor putea suporta plata acestei sume, iar agențiile mari vor rămâne singure pe piață. În România sunt licențiate 3.500 de agenții, dintre care active sunt doar 1.500. Concluzia Adunării Generale a PNAT a fost că în urma pierderii licenței a 1.000 de agenții mici și mijlocii, clienții lor vor fi atrași de marile agenții, ai căror reprezentanți sunt în conducerea ANAT. PNAT s-a afiliat la Federația Patronatelor din Turismul Românesc, iar Rădulescu a devenit, vicepreședintele federaţiei.

ANAT militează pentru protecţia suplimentară a turistului

Ultimul proiect de lege a turismului, adoptat de Senat în septembrie și aflat la Camera Deputaților, este deficitar pentru industrie, conține numeroase inadvertențe și necorelări ale textului, conform ANAT. Noul proiect de lege continuă să aibă definite două categorii de agenții de turism, cu licențe diferite, agenții turoperatoare și detailiste. Prima categorie poate construi pachete proprii pe care să le vândă direct sau indirect, iar a doua poate doar revinde pachetele turoperatorilor.
 
„În practică nu mai există agenție de turism care să nu-și realizeze și să-și vândă propriul pachet. Prin urmare, nu le putem numi detailiste. ANAT a propus o singură categorie de agenții, cu aceeași licență definită agenție turoperatoare – operator economic care organizează și comercializează servicii de călătorie, inclusiv pachete de servicii, și/sau facilitează achiziționarea de servicii de călătorie care fac parte dintr-o formulă de călătorie asistată.  
 
Față de situația actuală, în care societățile de asigurări evită încheierea polițelor de asigurare contra riscului de insolvență și faliment, obligatorii pentru obținerea licenței de agenție, ANAT consideră necesară introducerea prin lege a posibilității de a acoperi acest risc și prin alte instrumente de răspundere, precum scrisoarea de garanție bancară sau alte documente financiare reglementate și aprobate de autoritatea în turism”, a declarat Lucia Morariu, director al Eximtur Cluj şi primvicepreședinte al ANAT.
 
Un alt exemplu care ar contraveni Constituției, privind libertățile economice și prevederilor Codului Civil, este articolul 50 al proiectului prin care agenția turoperatoare și cea detailistă trebuie să încheie obligatoriu un contract de mandate, iar pe pachetul turistic este necesar să apară denumirea turoperatorului. Noul proiect îl lasă pe turist lipsit de protecție în cazul rea intenției agenției sau a ignoranței organelor de control, potrivit ANAT.  
 
Articolul 46 prevede că neanunțarea sau neridicarea licenței va duce la refuzul asiguratorului agenției de a despăgubi pachetele turistice vândute în această perioadă, până la ieșirea hotărârii judecătorești de intrare în insolvență. Același articol, însă, menționează faptul că este obligația agenției să anunțe ministerul de depunerea unei cereri de insolvență deschisă inclusiv de un creditor. ANAT susţine că aceste articole pun într-o situație ingrată turiștii, lipsindu-i de protecție.